Pactul liberal pentru educație cuprinde șapte obiective printre care modernizarea sistemului de educație în perioada 2008 – 2012, asigurarea pentru următorii patru ani a unui minim de 6% din PIB, descentralizarea sistemului de învățământ, toate regăsindu-se în noul pachet de legi ale educației.
Potrivit pactului asumat de PNL, primul obiectiv vizează modernizarea sistemului de educație în perioada 2008 – 2012. PNL se angajează să modernizeze sistemul de educație pentru a da coerență parcursurilor și opțiunilor individuale, pe baza unei curricule orientată și construită pe asigurarea competențelor cheie, dar unitară, pentru a asigura egalitatea de șanse într-un sistem național.
De asemenea, în perioada 2008 – 2012, liberalii asumă un minimum de 6% din PIB pentru educație, pentru a asigura sistemului de învățământ o bază solidă de funcționare. „Garantăm că sistemul de educație va fi finanțat constant, în funcție de obiective clare, care au, în conformitate cu nevoile și aspirațiile lor, în baza unui cadru legal care să pună elevul, respectiv studentul, în centrul sistemului de educație”, se precizează în al doilea punct al pactului.
Un alt punct din pactul național pentru educație propus de liberali vizează asigurarea condițiilor pentru funcționarea învățământului obligatoriu, format din învățământul preșcolar, primar și gimnazial, ceea ce înseamnă o educație garantată și gratuită de 13 ani. Garantarea gratuității și accesibilității și pentru învățământul liceal.
PNL definește în pact politica de resurse umane. Astfel, „resursa umană reprezintă instrumentul prin care sistemul de educație devine calitativ și competitiv și se creează premisele ca societatea civilă, părinții și autoritățile locale să participe, în mod activ, la desfășurarea procesului de educație. Plasarea școlii în centrul vieții comunității este modalitatea prin care se poate realiza parteneriatul cu toți factorii interesați”.
De asemenea, un al punct vizează descentralizarea sistemul de învățământ.
„Adaptarea principiului finanțarea urmează elevul în învățământul preuniversitar, aplicat printr-un sistem coerent și transparent de indicatori de referință și de corecție, va asigura un sistem de educație bine fundamentat financiar și stabil. Pentru realizarea descentralizării se va aplica transferul de competențe către unitatea de învățământ și către autoritățile locale. În învățământul superior se impune accentuarea componentei sociale, prin introducerea sistemului de credite pentru studenți, inclusiv pentru cei din universitățile private și accentuarea finanțării de excelență a universităților, iar punerea în practică a acestor noi mecanisme să se facă pe baza unor metodologii dezvoltate de specialiști, și nu de politicieni”, se mai arată în document.
Conform sursei citate, elevilor și studenților le este garantat dreptul și accesul la o educație de calitate, în conformitate cu nevoile și aspirațiile lor, în baza unui cadru legal care să pună elevul, respectiv studentul, în centrul sistemului de educație.
Liberalii se mai angajează să investească suplimentar în zonele dezavantajate și să sprijinim elevii proveniți din medii defavorizate.
Potrivit PNL, este nevoie de un pact pentru educație, care să angajeze în mod real și să responsabilizeze toate forțele politice și societatea civilă în ansamblul ei.
Pactul pentru educație trebuie să fie garanția morală, a tuturor semnatarilor, că învățământul este prioritate națională, angajându-se astfel, fiecare, în sprijinul demersurilor necesare creșterii calității în învățământ, consideră liberalii.
Aderarea României la Uniunea Europeană a inclus și negocierea capitolului 18 privind educația. Cu această ocazie, principiile pe care este construit sistemul de educație românesc au fost recunoscute de statele membre ca fiind competitive cu cele ale altor state europene, potrivit PNL.
Liberalii precizează că, în vederea sporirii nivelului de competitivitate, a fost creat și dezbătut proiectul pachetului de legi ale educației, care statuează principiile de bază ale unui sistem de educație modern, racordat la cerințele societății și integrat în sistemul de valori european.
„Semnăm un pact prin care oamenii politici înțeleg că educația este mai mult decât un concept, este un bun al tuturor, care generează plusvaloare. Propunem ca acest pact să funcționeze timp de patru ani de la data semnării”, mai arată liberalii.
Președintele Băsescu a precizat, miercuri, la începutul întâlnirii cu partidele, că în invitația trimisă acestora i-a rugat să facă observații asupra pactului pentru educație, menționând că lasă documentul deschis pentru semnare de către partide, sindicate și asociații ale elevilor și profesorilor.
„Am rugat prin adresa trimisă partidelor să se facă observații asupra pactului. Am primit observații de la un singur partid, iar în măsura în care au fost fezabile, au fost incluse în concluziile pactului în ultima sa formă”, a spus Băsescu.
El le-a spus reprezentanților partidelor că propunerea sa vizează concluzionarea termenilor unui pact pentru educație care să vizeze elementele și obiectivele fundamentale ale sistemului de educație, în baza cărora în următoarele 12 luni să se întocmească o strategie coerentă de modificare, modernizare și eficientizare a acestui sistem.
Șeful statului a menționat că întâlnirea de la Cotroceni este ultima legată de problemele sistemului de învățământ până se ajunge la o înțelegere politică pe această temă. „Îmi exprim o speranță”, a adăugat Băsescu.
La întâlnirea de la Cotroceni sunt prezenți: Vasile Dâncu, Ecaterina Andronescu, Ana Birchall de la PSD, Emil Boc, Vasile Blaga și Gheorghe Flutur de la PDL, Cristian Adomniței și Puiu Hașotti de la PNL, Gavrilă Vasilescu și Irinel Popescu de la PC și Marko Bela de la UDMR. Grupul minorităților naționale altele decât cea maghiară este reprezentat de o delegație condusă de Varujan Pambuccian.
De asemenea, la întâlnire sunt prezenți fostul ministru al Educației Mircea Miclea, președinte al Comisiei prezidențiale pe probleme de educație, precum și consilierii Cristian Preda, Sebastian Lăzăroiu, Cătălin Avramescu și Valeriu Turcan.
PRM a refuzat invitația șefului statului de a participa la aceste consultări.
