Mitropolitul Varlaam, la un pas de canonizare

– Faimosul ierarh moldovean, îngropat la mănăstirea Secu, va trece luna viitoare în rândul sfinților din calendarul ortodox
Călugării de la mănăstirea Secu din județul Neamț se pregătesc pentru canonizarea Mitropolitului Varlaam care a condus Mitropolia Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu. Prelatul, fost stareț la Secu, s-a remarcat prin traducerea în limba română și tipărirea a zeci de cărți religioase.
Slujba de canonizare, care va fi oficiată de ÎPS Daniel, mitropolitul Moldovei și Bucovinei, va avea loc pe 29 august, de sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, când este și hramul lăcașului de cult. Sfântul Varlaam al Moldovei va fi sărbătorit în calendarul ortodox pe 30 august.
Miile de pelerini și credincioși vor fi așteptați cu tone de ciorbă de cartofi și fasole și alte preparate de post. Pe 30 august vor fi serviți cu mâncăruri din pește, pentru că la mănăstirea Secu este interzis consumul de carne.
Oseminte intacte
Rămășițele pământești ale Mitropolitului Varlaam, înmormântat la Mănăstirea Secu, au fost dezgropate luna trecută. Săpăturile au avut loc pe 5 iunie, călugării constatând că osemintele erau intacte, deși, în decursul istoriei, mănăstirea a fost prădată de mai multe ori.
„Am avut mari emoții. Nu numai eu. Ne gândeam că vremurile tulburi ale istoriei Moldovei, care au afectat și mănăstirea, s-au abătut și asupra mormântului. Nicolae Iorga nota, cred că pe la 1910, că mormântul era lăsat descoperit și că ar fi fost jefuit. Se pare că cei fără de Dumnezeu au căutat doar lucruri de valoare“, ne-a declarat Arhimandrit Vichentie Amariei, starețul de la Secu.
În mormânt, s-au mai găsit fragmente din sicriu, din veșmintele cu care clericul a fost înhumat, un vas de ceramică și o candelă. „Chiar ne-am minunat de cele descoperite în mormânt pentru că gradul de umezeală era destul de mare“, a mai spus starețul de la Secu.
Raclă din argint, suflată cu aur
Osemintele mitropolitului au fost așezate în paraclisul mănăstirii, urmând ca înaintea slujbei de canonizare să fie așezate într-o raclă din argint, care va fi suflată cu aur.
„De raclă se ocupă meșterii de la Monetăria Statului, tot ce ține de confecționarea acesteia fiind făcut prin prelucrare la rece. Pe pereți se vor realiza, în relief, scene din viața mitropolitului, racla urmând apoi să fie suflată cu aur“, a precizat Arhimandritul Vichentie. Obiectele găsite în mormântul prelatului vor fi restaurate, urmând să fie depuse la muzeul mănăstirii Secu.
Cărturar și călugăr
Mitropolitul Varlaam a scris și tradus zeci de cărți de învățătura creștinească. În 1640 a înființat o tipografie în incinta mănăstirii „Trei Ierarhi“ din Iași cu tiparnița și meșteri trimiși de la Kiev de către Sfântul Petru Movilă, Mitropolit al Kievului, la rugămintea domnitorului Vasile Lupu.
Cea mai însemnată lucrare a prelatului este „Carte românească de învățătură la duminicile de peste an și la praznicele împărătești“, cunoscută sub denumirea de Cazania Mitropolitului Varlaam.
Alte lucrări scrise de prelat sunt „Șapte Taine a Bisericii“, „Răspuns la Catehismul Calvinesc“, „Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu“ și „Cuvânt împreună către toată semenția Românească“. Mitropolitul Varlaam a susținut ctitoriile domnitorului Vasile Lupu, între care și biserica „Sf. Trei Ierarhi“.
Propunerea de canonizare a prelatului a fost făcută Sfântului Sinod de către monahii de la Secu. „O comisie a cercetat și aprobat ca tot ce ține de ritualul trecerii în rândul sfinților este îndeplinit în privința marelui cărturar al bisericii și neamului nostru. Contribuția lui la dezvoltarea ortodoxiei este inestimabilă“, a mai spus Vichentie Amariei, starețul mănăstirii nemțene.
LONGEVIV
21 de ani in fruntea Mitropoliei Moldovei
Cel care avea să devină mitropolitul Varlaam s-a născut în 1585, în Vrancea, primind numele Vasile la botez. S-a călugărit la mănăstirea Secu, unde ajunge stareț în 1610. În 1632 a fost ales mitropolit al Moldovei, rang pe care avea să-l dețină până la 1653. S-a stins din viață la sfârșitul anului 1657.
Decizia de trecere în rândul sfinților a prelatului a fost luată în februarie 2007 de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Despre așezământul monahal de la Secu, în documentele vremii se pomenește de un schit, datat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, sub numele de Zosin. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Ureche, la 1602.
( Dan Sofronia, Evenimentul Zilei)