Ministrul Educației vrea să dea afară din învățământ 14 profesori

Ministrul Educației Mihail Hărdău propune sancționarea a 94 de profesori evaluatori care au supraevaluat lucrările de la bacalaureat, iar în cazul a 14 cadre didactice demnitarul a cerut desfacerea contractului de muncă.
Ministrul Educației Mihail Hărdău propune sancționarea a 94 de profesori evaluatori care au supraevaluat lucrările de la bacalaureat, iar în cazul a 14 cadre didactice demnitarul a cerut desfacerea contractului de muncă. „Voi trimite note inspectoratelor școlare prin care voi propune sancțiunile pentru fiecare profesor evaluator care nu a notat, conform baremului, lucrările de la bacalaureat”, a spus, vineri, într-o conferință de presă, ministrul Educației. El a precizat că este vorba de 94 de cadre didactice care vor fi sancționate.
În urma analizei rezultatelor, a sesizărilor primite prin telefonul verde sau direct pe adrese de e-mail, Ministrul Mihail Hărdău a luat decizia recorectării lucrărilor de la limba și literatura română din opt licee alese aleatoriu din județele țării. Această recorectare s-a făcut de către o comisie constituită la nivelul MEdC și a avut ca obiect de activitate un număr de 1839 de lucrări.
În urma recorectării au rezultat diferențe mai mare de 1,5 puncte între nota profesorilor din centrele de evaluare și a corectorilor din comisia MEdC pentru 16 la sută dintre acestea.
Analizând aceste rezultate, în conformitate cu Legea 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, ministrul Mihail Hărdău a dispus, pentru supraevaluarea lucrărilor cu 3,5-4,5 puncte, conform articolului 116 litera f), desfacerea disciplinara a contractului de munca pentru următoarele cadre didactice: Irina Datu – Liceul Teoretic „Kemeny Janos” Toplița – care a corectat zece lucrări, Szabo Ștefan – Grupul Școlar „Liviu Rebreanu”, din Bălan – Harghita, care a corectat zece lucrări, Liliana Păunescu – Liceul „Ștefan Odobleja” din Drobeta Turnu – Severin, județul Mehedinți, cu 16 lucrări, Mădălina Pădurețu – Liceul „Domnul Tudor” din Drobeta Trunu – Severin, Județul Mehedinți, cu 16 lucrări, Cristina Olaru – Liceul „Ștefan Odobleja” din Drobeta Trunu-Severin, județul Mehedinți , cu 18 lucrări, MilicaDobroiu – Liceul „Doctor Victor Gomoiu” din Vînju Mare, 18 lucrări, Eleonora Natalia Balajovici – Liceul „Doctor Victor Gomoiu” din Vînju Mare, 28 de lucrări, Ștefan Popescu – Liceul „Domnul Tudor” din Drobeta Turnu-Severin, județul Mehedinți, cu 28 de lucrări, Ileana Buzea – Grupul Școlar „Alexandru Ioan Cuza” din Slobozia, județul Ialomița, cu patru lucrări, Angelica Negru – Școala cu clase I-IIX din Cocora, județul Ialomița, cu patru lucrări, Simona Grigoraș – Școala Nr.2 Slobozia, județul Ialomița, cu 13 lucrări, Marcel Fotache – Grupul Școlar „Alexandru Ioan Cuza” din Slobozia, județul Ialomița, cu 13 lucrări, Daniel Moanța – Liceul de Artă Slobozia, județul Ialomița, cu șase lucrări și Dumitra Slobozeanu – Școala Nr. 3 Slobozia, județul Ialomița, cu șase lucrări corectate.
Pentru supraevaluarea lucrărilor cu 2,5-3,49 puncte, ministrul a propus, în cazul a 48 de profesori evaluatori, diminuarea salariului de baza cumulat când este cazul cu indemnizația de conducere de îndrumare și de control cu până la 15%, pe o perioadă de șase luni și interzicerea participării în comisii de evaluare pe o perioadă de trei ani, conform articolului 116 litera c).
Pentru alți 32 de evaluatori care au supraevalualuat lucrările cu 1,5-2,49 puncte, conform articolului 116 litera b), ministrul a propus sancționarea cu avertisment și interzicerea participării în comisii de evaluare pe o perioada de un an.
– Profesorii la care s-au constatat diferențe mai mari de 1,5 puncte în evaluarea lucrărilor nu vor mai fi admiși în comisii de corectură timp de trei ani
Modificarea rezultatelor s-a realizat și prin nerespectarea baremelor de corectare a subiectelor de către profesorii evaluatori. De exemplu în județul Botoșani procentul de promovabilitate de 93,2 la sută este însoțit de un rezultat terifiant prin care 1129 de absolvenți (36,8 la sută) din totalul de 3065 au obținut medii între 9 și 10 ceea ce din punctul nostru de vedere reprezintă o parodiere a semnificației examenului de bacalaureat. Prin diferențele mari între rezultatele obținute de elevii din diferite județe se realizează o gravă inechitate, aceștia participând la un concurs comun la admiterea în învățământul superior.
În același timp, toți profesorii la care s-au constatat diferențe mai mari de 1,5 puncte în evaluarea lucrărilor nu vor mai fi admiși în comisii de corectură timp de trei ani.
În prezent se desfășoară o anchetă a poliției pentru a stabili pe cei responsabili de desecretizarea subiectelor la limba și literatura română.
În legătură cu supraevaluarea unor lucrări de la titularizare, ministrul a spus că a cerut recorectarea a șase lucrări a căror notă a fost mărită de la 5 la 7,05, astfel încât candidatul să fie declarat candidat la un post titularizabil.
Ministrul spune că a extins acțiunea de evaluare a lucrărilor la nivelul întregii țări, iar fiecare cadru didactic care nu va respecta baremul de notare va fi sancționat.
Potrivit lui Hărdău, pe parcursul desfășurării acestei sesiuni de examene am fost sesizați de elevi, părinți și profesori cu privire la modalități de fraudare a examenului.
„Putem să apreciem că centrarea interesului părinților asupra acestor examene, a căror rezultate crează avantaje de poziționare în sistemul educațional al copiilor lor, este un factor important în realizarea mecanismelor de fraudare. La nivelul fiecărei unități școlare se realizează un fond de protocol care are drept țintă membrii comisiilor de examen și evaluare precum și profesorii supraveghetori din săli în scopul fraudării examenelor. Aceste rele practici nu sunt din acest an, ele s-au perfectat în timp, pe parcursul a peste două decenii, realizându-se un parteneriat malefic între toți actorii implicați. Este o problemă a societății românești și nu doar a MEdC, a adăugat Hărdău.
Până la 31 august 2006 MEdC va elabora un pachet de măsuri (acte normative și metodologii) care vor stabili normele de desfășurare a testelor naționale și a bacalaureatului în anul 2007. Prin aceste noi reglementări MEdC dorește ca în anul următor derularea acestor doua examene naționale să fie caracterizată de normalitate, moralitate și profesionalism