Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești (MJLC) arată că nu a solicitat extrădarea lui Omar Hayssam pentru că nu a fost informat oficial de Biroul Național Interpol cu privire la localizarea acestuia în Siria sau pe teritoriul altui stat.
„Conform legislației în vigoare, Ministerul Justiției poate solicita extrădarea unei persoane după ce aceasta este localizată/arestată în baza mandatului de urmărire internațională emis, iar instanța competentă pronunță o încheiere motivată prin care constată îndeplinite condițiile pentru a se solicita extrădarea”, se arată într-un comuncat de vineri al MJLC.
Ministerul Justiției precizează că nu a fost informat oficial de către Biroul Național Interpol până la această dată cu privire la localizarea lui Omar Hayssam în Republica Arabă Siriană sau pe teritoriul altui stat.
În 5 mai 2009, Ministerul Justiției a transmis autorităților competente siriene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cererea de comisie rogatorie formulată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 8263 /2/2007, adică dosarul în care armatorul Mustafa Tartoussi și alte persoane sunt judecate pentru fuga sirianului din România. Cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Oradea.
„Până la acest moment, deși s-au făcut reveniri la autoritățile siriene, prin MAE, nu s-a răspuns cererii de asistență menționate”, se mai arată în comunicatul Ministerului Justiției.
Procedura de extrădare între România și Republica Arabă Siriană este reglementată, în prezent, de Convenția între Republica Socialistă România și Republica Arabă Siriană privind asistența juridică în materie civilă, familială și penală Ratificată prin Decretul 70/1979, publicat în Buletinul Oficial nr 19 din 5 martie 1979.
Potrivit acestui tratat bilateral, părțile contractante se angajează să-și predea reciproc, potrivit regulilor și condițiilor prevăzute în prezenta convenție, în vederea urmăririi penale, judecării sau executării pedepsei, persoanele care se găsesc pe teritoriul uneia din cele două părți contractante. Decizia în sensul extrădării sau nu a unei persoane din Republica Araba Siriana în România este luata exclusiv de autoritățile siriene după primirea cererii de extrădare.
Potrivit articolului 30 al tratatului în vigoare, prin excepție, nu pot fi extrădate din Republica Arabă Siriană „persoanele care la data primirii cererii de extrădare sunt cetățeni ai părții solicitate”.
„În vederea modernizării cadrului juridic bilateral, în anul 2009, Ministerul Justiției a răspuns solicitării MAE și a elaborat un nou tratat de extrădare. Proiectul de tratat a fost înaintat pe cale diplomatică, prin intermediul MAE, părții siriene și vizează crearea unui cadru general în materia extrădării, și nu o situație specifică. Ministerul Justiției nu a primit, până la acest moment, nici de la partea siriană, nici de la MAE, acceptul, obiecții ori contrapropuneri cu privire la documentul înaintat”, se arată în comunicatul MJLC.
Biroul de presă al Ministerului de Externe a comunicat, joi seară, la solicitarea MEDIAFAX, că MAE a transmis autorităților siriene un proiect de tratat privind extrădarea, elaborat de Ministerul Justiției. Potrivit MAE, proiectul de tratat se află în prezent în analiza părții siriene.
Traian Băsescu declara, în 16 noiembrie 2009, că vizita sa în Siria, din 2008, a avut ca obiectiv modificarea Acordului de extrădare între România și Siria, pentru ca, la finalul acestora, Omar Hayssam să fie extrădat în România.
Omar Hayssam a fost condamnat în lipsă, definitiv, în 2008, la 20 de ani de închisoare, de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Hayssam este urmărit general național și internațional, în baza unui mandat de arestare preventivă emis în lipsă de către Curtea de Apel București.
În 29 aprilie 2009, Curtea de Apel București a dispus o serie de adrese către Ministerul Justiției și Interpol pentru a afla dacă Omar Hayssam este încarcerat în Siria.
La acea dată, avocatul Ion Cazacu, care îl reprezintă pe Omar Hayssam în procesul armatorului Tartoussi, cu a cărui navă ar fi plecat sirianul din România, a adus în fața instanței o scrisoare despre care a spus că a primit-o de la tatăl lui Hayssam din Siria, în care se arată că acesta este închis de un an și jumătate.
Tatăl lui Hayssam arată în scrisoarea pe care a transmis-o fiilor săi Mukhles și Mahmoud că Hayssam a fost arestat de autoritățile siriene „de aproximativ un an și jumătate și până în prezent”.
În scrisoarea datată 22 aprilie 2009 și semnată de Khaled Abdallah Omar, acesta le spune fiilor lui că starea de sănătate a mamei lor s-a agravat „după arestarea fratelui vostru Hayssam”.
Unul dintre frații lui Omar Hayssam, Mukhles, a fost întrebat atunci de instanță dacă are cunoștință de acest lucru, el răspunzând negativ.
Totodată, avocatul a cerut audierea lui Omar Hayssam prin comisie rogatorie sau să îi fie permis să se deplaseze în Siria, dacă sirianul poate fi localizat, pentru a discuta cu acesta despre asiguarea apărării în acest dosar.
Procurorul de ședință a spus că acest dosar există încă de la sfârșitul anului 2007, adică înainte de perioada de când când tatăl său spune că este încarcerat și că, dacă ar fi dorit să se prezinte la proces, putea să vină.
Instanța a decis atunci să facă demersuri pentru a solicita autorităților siriene să confirme informația din scrisoare. Astfel, în 5 mai 2009 a fost trimisă solicitarea de comisie rogatorie către MAE.
La sfârșitul lunii noiembrie 2007, procurorii i-au trimis în judecată pe Mustafa Tartoussi, Mukhles și Mahmoud Omar – pentru înlesnire a ieșirii din țară a unei persoane despre care se cunoștea că este cercetată pentru fapte de terorism -, precum și pe Omar Hayssam, sub aspectul comiterii infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat.
Anchetatorii au stabilit că, în perioada 23-30 iunie 2006, Mustafa Tartoussi ar fi planificat și înlesnit, împreună cu Mahmoud și Mukhles Omar, ieșirea frauduloasă din România a lui Omar Hayssam, deși cunoștea faptul că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor acte de terorism prin organizarea și finanțarea operațiunii de răpire a trei jurnaliști români în Irak.
