Ministerul Justiției va publica la începutul lunii august proiectul Codului insolvenței, urmând ca în septembrie actul să fie definitivat, în urma propunerilor primite din partea instituțiilor implicate, și să fie prezentat Guvernului, spre aprobare, și ulterior Parlamentului.
„Acest proiect de Cod al insolvenței este parte integrantă a Programului pentru reforma sistemului judiciar și beneficiază de asistența tehnică a unui consorțiu care reunește expertiză juridică, dar și a unui grup de experți care include judecători, avocați, reprezentanți ai mediului bancar, Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Consiliul Superior al Magistraturii”, a declarat miercuri Florin Moțiu, secretar de stat în Ministerul Justiției, la un seminar pe tema insolvențelor organizat de BNR.
El a precizat că zilele trecute a avut loc o întâlnire la ministerul de resort unde au fost discutate materialele puse la dispoziție de consultant, urmând ca până la 15 iulie grupul de experți să propună observații care să fie înaintate consultantului, iar acesta să refacă proiectul.
„De la 1 august să intrați pe site-ul ministerului să vedeți fiecare dispoziție propusă în acest Cod. Procedura insolvenței nu poate face abstracție de modificarea intervenită între timp în ceea ce privește Codul de Procedură Civilă și, ca atare, vor fi preluate soluțiile din Codul de Procedură Civilă, însă la fel, cu diferențieri datorate specificului acestei proceduri a insolvenței, care presupune termene scurte și judecarea cu celeritate”, a afirmat Moțiu.
De asemenea, secretarul de stat a menționat că autoritățile intenționează să includă în Cod și prevederile reglementării adoptate recent privind insolvența unităților administrativ-teritoriale, existând discuții în acest sens cu Ministerul Finanțelor Publice, astfel încât toate reglementările care privesc insolvența să se găsească într-un singur act normativ. Moțiu spune că această reglementare prezintă numeroase necorelări și nefuncționalități, Ministerul Justiției nefiind consultat înainte de adoptarea acestui act.
Oficialul a menționat că, personal, și-ar fi dorit ca acest Cod al insolvenței să includă și reglementările referitoare la insolvența persoanelor fizice.
„Părerea mea este că trebuie să avem și o asemenea reglementare, a insolvenței persoanelor fizice. Opoziția care există în acest moment în diferite medii este parțial nejustificată, pentru că printr-o colaborare a tuturor instituțiilor și organismelor implicate în procesul de reglementare s-ar putea ajunge la o reglementare bună și eficientă și în această privință. Suntem printre puținele state, cred că Ungaria nu mai are, însă, spre deosebire de România, Fondul Monetar Internațional a impus Ungariei să adopte o asemenea reglementare, pe când nouă deocamdată ne-a stopat-o”, a spus Moțiu.
Întrucât Ministerul Justiției își propune ca noul Cod să fie adoptat de Parlament până la sfârșitul anului sau începutul anului viitor, cel mai probabil legea privind insolvența persoanelor fizice va fi adoptată separat, urmând ca pe viitor să fie inclusă în Cod.
„Totodată, fac un apel la BNR să pună la dispoziție studiul de impact pe care l-a realizat privind clauzele abuzive din contractele de credit, din cauza căruia a fost amânată implementarea prevederilor din Codul de Procedură Civilă.
La rândul său, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a afirmat că piața dorește o reglementare a insolvenței care să fie un „nou fond” și că nu este suficientă o reașezare a articolelelor.
„Avem nevoie de o reașezare a filosofiei care să împingă spre relansarea activității economice a companiei în dificultate, mai curând decât spre lichidări de active”, a spus Olteanu.
Directorul direcției juridice a BNR, Alexandru Păunescu, consideră că ar trebui introduse restricții privind desfășurarea aceleiași activități de către o companie înființată de către aceiași acționari.
„Sunt numeroase exemple în care acționarii/asociații au abandonat o companie supraîndatorată insolventă și au înființat o nouă firmă cu același obiect de activitate pe care au abandonat-o, la rândul ei, când a devenit insolventă. De asemenea, există bănci care au acordat credite unor astfel de societăți comerciale, înregistrând pierderi semnificative. Ar trebui să existe norme mai clare privind răspunderea administratorilor”, apreciază Păunescu.
Directorul BNR spune că insolvența ar trebui folosită doar în ultimă instanță de către firme și că există alte proceduri mai eficiente de restructurare decât insolvența, unde nu se ia în calcul riscul reputațional. În plus, din numărul total al firmelor care intră în insolvență, foarte puține ajung să se restructureze, în timp ce majoritatea ajung să deschidă procedura de faliment.
„Din cele peste 122.000 de companii intrate în insolvență în intervalul mai 2007-martie 2013, doar 1,1% au reușit să-și continue activitatea prin reorganizare, iar pentru 84% s-a deschis procedura falimentului, din care aproximativ 74% au fost radiate”, a mai spus Păunescu.
Un număr de 1.164 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna mai, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 7.100 de dosare de insolvență, cu 4,5% mai puține decât în aceeași perioadă din 2012, potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Numărul de insolvențe este mai redus față de cel din luna mai (1.460). În intervalul ianuarie-mai 2012, 7.427 de firme au intrat sub incidența legii insolvenței la nivelul întregii țări.
În Brașov, Dolj și București au fost înregistrate cele mai multe insolvențe în primele cinci luni, cu 729 (în creștere cu 63,1% față de 2012), 629 (+38%), 554 (-3,3%) decât în primele cinci luni al anului trecut. La polul opus se situează județul Călărași, cu 15 insolvențe, și Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată.
Cele mai multe societăți care s-au confruntat cu dificultăți financiare sunt în continuare cele din domeniul comerțului, 2.200 intrând în insolvență, dar și cele din industria prelucrătoare – 848 și construcții – 928.
În același interval a fost suspendată activitatea a 10.702 de firme, cu circa 1% mai multe decât în perioada ianuarie-mai 2012.
La sfârșitul lunii mai erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 52.692 de societăți, în scădere cu 16,2% față de anul trecut.
Numărul firmelor care au intrat în insolvență de la declanșarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.
