Să vezi și să nu crezi!

Minciuni și înjurături!



Titlu alarmant pe net („Pensionarii”): „Ce reacții adverse a avut Florin Cîțu după a treia doză de vaccin. E foarte grav! Declarații cutremurătoare făcute de premier.” Citesc toată știrea: stupoare! Nici o vorbă despre vreo reacție adversă, ori despre ceva „foarte grav”, nici urmă de o „declarație cutremurătoare”. Aflăm doar că ex-premierul „a primit duminică a treia doză de vaccin la Spitalul militar.” Atât și nimic mai mult! Un titlu-minciună-gogonată deci, ca atâtea altele ce proliferează în vălmășagul informațiilor pe net cu intenția clară de a determina, prin fraudă, obținerea clicului ce ar mai împlini cifrele audienței postului respectiv.
Și suntem absolut făr-de apărare în fața acestor măgării gazetărești: înșelați cu nerușinare, n-avem cui reclama – iar de-am avea, la ce bun am face-o, câtă vreme nu pare a exista temeiul legal în virtutea căruia să pretindem sancționarea unor astfel de fapte evident anti-sociale. Vorbind despre delictul de înșelăciune, Legea nr. 286 (art. 244) amintește de „inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine ori pentru altul un folos patrimonial injust.” Greu să dovedești că amintitul clic sustras evident ilicit ți-a produs ție o pagubă personală aptă să-ți confere temei legal și calitate procesuală, și mai greu de stabilit identitatea celui pe care-l reclami, adresa și celelalte date necesare înaintării unei plângeri, ori chiar a unui simplu denunț.
Codul Penal vorbește despre „fapte comise cu viclenie”, continuând cu „autorii unor astfel de infracțiuni dovedesc, de regulă, abilitate, inventivitate, și o deosebită capacitate de persuasiune”, numai că fraudarea prin titluri mincinoase nici gând s-o ia în seamă – poate și pentru că, la data alcătuirii Legii, dezmățul pe net nu luase chiar proporțiile de azi. Este evident că legislația nu oferă protecție: o fi delictul de înșelăciune pedepsit sever (închisoare de la șase luni la trei ani), dar parșiva minciună din titluri, flagrantă, premeditată și viclean ticluită, pare a nu interesa legiuitorul – „gura lumii e slobodă!” Și câtă vreme minciuna stă comod cu televiziunile la masă, poate că numai un organism similar CNA, destinat depistării și sancționării abaterilor grave de la etica gazetărească în conceperea și manevrarea serviciului de știri, ar mai potoli râvna alarmiștilor mincinoși și făr-de scrupule!
Vă mai amintiți scandalul de la meciul de la Paris Bașakșehir-PSG? Jucătorii turci, extrem de revoltați fiindcă arbitrul (de rezervă) Colțescu a utilizat sintagma „rasistă” «ăla negru», au întrerupt meciul și au părăsit terenul. Scandal imens, reacții vehemente de condamnare a bietului Colțescu, inclusiv, de-a dreptul grețos, din partea oficialităților române, ba chiar și din partea ministrei sporturilor din Franța (de, româncă fiind și ea…). Dar cei mai gălăgioși au fost turcii, în cap cu președintele Erdogan („Condamn cu tărie remarcile rasiste făcute împotriva lui Pierre Webo (…) și cred că UEFA va face demersurile necesare.”) Ei bine, UEFA le-a făcut și Colțescu a fost declarat nevinovat. Dacă nu și-ar fi manifestat atât de repede și de apăsat dezavuarea nevinovatului Colțescu, forurile noastre sportive ar fi putut, după verdictul UEFA, contra-ataca, pretinzând scuze, daune reparatorii ș.a.m.d. Dar dacă ești umil, cu șira spinării aplecat-înțepenită și făr-de sânge în instalații, mori cu zile, cu dreptatea legată de gât!
În presa franceză Halep și Begu au fost făcute țigănci, UEFA n-a reacționat când, la Praga, (juca CFR Cluj) tribunele au strigat în cor tot meciul „țiganii, țiganii!”, în 1994, când România a umilit la fotbal Argentina, o agenție de știri titra „Hagi și șatra lui au învins Argentina!” ș.a.m.d. Citez din presa ultimei săptămâni: „Internaționalul român Moruzan a marcat golul victoriei în etapa din campionat dinaintea pauzei competiționale, iar după meci colegul său, Alpaslan Ozturk, a publicat o imagine alături de Moruțan, cu mesajul «Bravo, găină»,iar pe fundal rula melodia turcă, „Țiganul meu”. Presa din România și fanii lui Moruțan au considerat deplasat gestul făcut de Ozturk, iar jucătorul celor de la Galatasaray a primit numeroase mesaje prin care i s-a transmis să își ceară scuze pentru acest gest.” Rezultatul: nici tu scuze, nici regrete. Ia să-l fi făcut Moruțan țigan pe Ozturk, nu sărea ca ars până și Erdogan?



Recomandări

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizare

Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: •	4 lei de persoană lunar în 2010,  •	5 lei lunar în 2013,  •	9 lei lunar din 2017,  •	12 lei din 2022,  •	14 lei din 2023, •	15 lei din 2024,  •	25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.
Cușnir reclamă vechea administrație de utilizarea sumelor încasate pentru alte taxe și impozite la subvenționarea taxei de salubrizareMajorarea taxei de salubrizare din municipiul Suceava cu aproape 70% a fost absolut necesară și ar fi trebuit să fie făcută cu mai mult timp în urmă, explică viceprimarul Dan Cușnir, care a prezentat valori similare sau mai mari din alte orașe, dar și o evoluție în timp a tarifului perceput, precum și a costurilor plătite de primărie. De la 1 ianuarie, sucevenii plătesc 25 lei lunar de persoană, taxă de salubrizare, adică 300 de lei de fiecare membru al familiei. ”Ceea ce îi nemulțumește pe mulți este creșterea acestei taxe. A fost o măsură absolut necesară. Sucevenii erau mințiți – plăteau 14 lei lunar, dar, de fapt, tot din banii lor plăteau diferența până la prețul real”, a afirmat viceprimarul Cușnir, în cadrul conferinței de presă de miercuri. ”Am promis că toate resursele colectate din taxa de salubrizare vor fi folosite exclusiv pentru curățenia orașului – așa facem. Stabilirea acesteia s-a făcut în primul rând în baza ordinului ANRE care precizează cum se calculează taxa de salubrizare – așa s-a ajuns la 25 lei de persoană lunar. Suntem pe locul 36 în țară între municipii, în alte părți este mai mare decât la noi”, a spus viceprimarul Sucevei, care a ținut să devoaleze ”minciunile și manipulările din trecut”, când operatorul de salubrizare era plătit tot la nivelul de 25 de lei de persoană lunar, dar de la populație se încasau doar 14 lei lunar. ”În fiecare an, diferența dintre ce s-a colectat din taxe de salubrizare de la populație și ce s-a plătit pentru aceste servicii a crescut. Am ajuns ca, în 2024, diferența dintre ce s-a colectat și ce s-a plătit să fie de 27,22 milioane lei. Peste 5 milioane de euro. Diferență plătită tot din banii sucevenilor. În total vorbim de 120 milioane de lei. Banii de la bugetul local, care, în loc să meargă la parcări, la programe de investiții, acopereau dezechilibrul creat de diferența dintre taxe de salubrizare și ce se plătea efectiv firmelor de salubrizare”, a concluzionat viceprimarul Dan Cușnir, care a precizat că nu a fost o practică ilegală, doar că a indus o idee greșită populației. El a prezentat evoluția taxei de salubrizare în municipiul Suceava: • 4 lei de persoană lunar în 2010, • 5 lei lunar în 2013, • 9 lei lunar din 2017, • 12 lei din 2022, • 14 lei din 2023, • 15 lei din 2024, • 25 lei de persoană din 2026. ”Noi n-am făcut altceva decât să echilibrăm această balanță. Cât încasăm din salubrizare, folosim pentru salubrizare, în operațiuni reale. Dacă legea nu ne va obliga, nu vom mai crește taxa de salubrizare mulți ani de acum înainte”, a mai spus reprezentantul administrației locale, care a precizat că pentru asta este necesară creșterea gradului de încasare, fiind inițiate deja demersuri în această privință.

Ținute rafinate din dantelă, batiste, evantaie, gulere, umbrele, poșete și bijuterii, expuse la Muzeul de Istorie Suceava

Ținute rafinate din dantelă, batiste, evantaie, gulere, umbrele, poșete și bijuterii, expuse la Muzeul de Istorie Suceava
Ținute rafinate din dantelă, batiste, evantaie, gulere, umbrele, poșete și bijuterii, expuse la Muzeul de Istorie Suceava