– Câteva sute de persoane s-au înfruptat ieri din cele mai gustoase murături „made in Milișăuți”
– Pe lângă varză pe alese, „curechi” aromat, castraveți murați, sărmăluțe în foi de varză, urdă și mămăliguță, localnicii din Milișăuți au avut parte și de un program artistic variat
– Printre oaspeții de seamă ai evenimentului s-au numărat președintele Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, și deputatul PSD Eugen Bijinariu
Toamna se numără…varza la Milișăuți. Prima ediție a „Festivalului Verzei” organizat duminică, 10 septembrie, în orașul Milișăuți, a fost un bun prilej de a aduce un omagiu celor care au promovat și perpetuat această îndeletnicire în rândul localnicilor, dar și de a promova orașul care are cei mai renumiți „meșteri” în prepararea verzei murate și castraveților murați. Festivalul este dedicat ocupației care a devenit tradiție la Milișăuți, și anume cultivarea verzei și castraveților și conservarea acestora prin murare. Organizat de Primăria orașului Milișăuți, în cadrul „Festivalului Verzei” au avut loc expoziții de produse, concursuri – „Varza uriașă”, discuții cu specialiștii din domeniul agricol și premierea unor locuitori ai orașului.
– Varză din belșug…, cinste cui o cumpără!
Încă de la primele ore ale dimineții, în locul în care în mod regulat localnicii își vând legumele, s-au adunat cei mai vrednici gospodari din Milișăuți pentru a-și expune butoaiele cu castraveți murați, varză murată, varză verde, cartofi, murături asortate. Obișnuiți cu clăditul verzelor în butoaie sau pe tarabe, localnicii așteptau mândri să le fie admirată marfa. Ne-am oprit la masa unde își așezau cu migală verzele Vasile și Paraschiva Cârmaci, care de aproape 60 de ani nu fac altceva decât să cultive varză, să pună la murat varză, și să comercializeze acest produs „mănos”, după cum ne-au spus chiar cei doi localnici. „Noi din asta trăim. Vindem varză. Anul acesta avem foarte mare producție, aproape de 10 tone, numai că nu prea avem unde să o vindem”, se plâng sătenii. Cu toate acestea, acești oameni, asemeni altor sute, nu disperă. Ei clădesc an de an mii de căpățâni de varză în căzi din lemn de brad (acesta-i cel mai bun la murături), de 5-6 tone, peste care toarnă saramura (apă de izvor plus sare) și mărar. Secretul murăturilor „made in Milișăuți” este acela că ei nu folosesc sarea iodată. Aduc cu butoaiele saramură de la Cacica și pun două părți apă de fântână și o parte saramură, pentru ca legumele să nu se înmoaie. După ce sunt ținute în această saramură circa o lună de zile, căpățânele de varză sunt așezate în butoaie din lemn mai mici, cu tot cu „moarea de curechi”, sunt legate ermetic și sunt scoase spre vânzare prin piețe.
– Castraveții „de Milișăuți”, mai buni după un chef
Așa cum se știe, în toată țara s-a auzit de varza murată de Milișăuți, însă puțini cunosc faptul că această „tradiție” se dezvoltă în zonă încă din anul 1954, atunci când un locuitor, Nicolai Danileț, a început să vândă murături în piețele din capitală. Pentru că afacerea îi mergea bine, la începutul anilor 1960 pe mai toate suprafețele agricole din Milișăuți s-a început cultivarea verzei și a castraveților, și în cele din urmă această îndeletnicire a devenit mijloc de trai pentru cei mai mulți dintre locuitori. Poate că mai puțini sunt cei care știu secretele castraveților murați „de Milișăuți”, secrete pe care le-am aflat de la tanti Paraschiva. Ea ne-a spus că din borcanul cu castraveți, în care toarnă o saramură destul de sărată, pentru că „leguma trage sarea”, nu trebuie să lipsească frunzele de vișin, cimbru, usturoi, leuștean, țelină – frunze, hrean, ghinduș (un condiment mai rar).
Ne-au furat ochii când verzele mari de peste 5 kilograme, când borcanele cu murături asortate, varza roșie tocată, varza murată pentru sărmăluțe, ardeii iuți sau varza albă tocată ce se găseau pe o altă masă, provenind de la SC. „ECOLACT CO”, care mai era prezentă în expoziție și cu sortimente de cașcaval. Că sunt cei mai gustoși castraveți murați din zonă ne-au sus și doi invitați speciali, Gavril Mârza, președintele Consiliului Județean Suceava, și deputatul PSD Eugen Bejinariu, care au mai completat că, ce-i drept, „castraveții sunt mai buni după un chef… și nu înainte”.
– Varza ungurească „bate” la preț varza de Milișăuți
Mândru de îndeletnicirea localnicilor săi, primarul Milișăuțiului, Mircea Laurus, a reamintit celor câteva sute de oameni adunați la prima ediție a „Festivalului Verzei” că „avem flori deosebite, cartofi, varză, castraveți, avem o tradiție de 50 de ani în murarea și conservarea verzei și ne mândrim cu toate acestea”. El a mai adăugat că până în 1989 cultura și comercializarea verzei era principala sursă de venit a localnicilor din Milișăuți. După această dată, mulți din tinerii din localitate au plecat la muncă în străinătate, tocmai pentru că a mai scăzut interesul românilor pentru varza de Milișăuți. Și asta, spune el, „pentru că se aduce varză din afară și se vinde pe bani grei și oamenii noștri nu au cui să o vândă, rămâne varza pe câmp s-o mănânce iepurii”, a mai spus primarul. De aceeași părere au fost și oaspeții „de seamă” ai festivalului, Gavril Mârza, președintele Consiliului Județean Suceava, și deputatul PSD Eugen Bejinariu, care, de asemenea, au „amendat” actuala putere care nu vine în ajutorul micilor producători, în desfacerea produselor pe care cu sudoare le obțin din munca pământului. „Toamna se numără… varza la Milișăuți. Cam așa vor sta lucrurile începând cu această primă ediție a „Festivalului Verzei”, care se dorește a fi un omagiu adus celor care au adus până aici această tradiție. M-a supărat faptul că la Kaufland se vinde cu 45 de mii de lei kilogramul de varză murată, și cam tot cu atât kilogramul de castraveți murați, dar sunt aduși din Ungaria, pe când varza oamenilor din Milișăuți riscă să rămână pe câmp”, a mai spus Mârza. Mesajul deputatului Bejinariu a fost să „apărăm producția proprie”, chiar evenimentul de ieri fiind un prim pas în acest sens.
– Delicatese pe muzică de fanfară
Ca orice festival care se respectă, nu a lipsit din program nici secvența cultural – artistică, dar nici cea culinară. Pe acordurile Fanfarei din Dărmănești, tanti Eufrosina a împărțit cu dărnicie din bucatele specifice zonei: sărmăluțe în frunze de varză murată, mămăliguță cu brânză, urdă proaspătă, porumb fiert și pâine de casă. Programul artistic a mai fost susținut de către Fanfara Stroiești, echipa de dansuri populare din Iaslovăț, interpretul Alexandru Recolciuc, precum și Ansamblul „Kolomeika” din Siret, coordonat de către profesoara Zirca Ianoș. „Kolomeika” a împletit în repertoriul lui cântecele și dansurile ucrainene cu cele românești. Cu costumele lor colorate, cu veselia și exuberanța vârstei, atât grupul vocal, cât și ansamblul de mandoline, circa 40 de artiști, au prezentat un spectacol apreciat și aplaudat de întreaga mulțime prezentă la festival.
