Interesul statului și al firmelor private pentru exploatarea cuprului a crescut brusc, după ce politica guvernamentală de după 1990 a fost fie închiderea minelor, fie înstrăinarea lor. În ultima lună, independent una de cealaltă, două companii au început demersurile pentru a face prospecțiuni în reziduurile de la fosta exploatare minieră Leșu Ursului. Cine va fi beneficiarul producției, dacă cercetările vor arăta că mai este suficient cupru de exploatat, încă nu se știe. O parte din steril a fost cumpărat de o firmă privată.
30.000 de euro investiți în prima etapă în cercetarea sterilului
Exploatările de cupru de la Leșu Ursului și Ostra au fost închise în anii 2003-2006, pe motiv că nu mai erau rentabile pentru statul român și că reprezentau un factor major de poluare a mediului. De atunci, clădirile au ajuns într-o stare avansată de degradare, pe haldele de steril a crescut iarba, foștii mineri au devenit șomeri și toată zona părea căzută în uitare. Când uzina de prelucrare a fost lichidată și o parte din active, plus trei dintre fostele iazuri de decantare, au fost vândute unei firme din Hunedoara, localnicii s-au gândit cu milă la cumpărător, că s-a trezit cu așa o piatră de moară de gât.
Percepția s-ar putea schimba însă, dacă se va dovedi că din steril se pot extrage cantități importante de cupru, fier și plumb. Că probabilitatea aceasta este mare o arată suma investită în cercetarea sterilului. În ultima lună, independent una de cealaltă, companiile AM sprl Belgia și Formin SA Caransebeș au solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale eliberarea permiselor de prospecțiune pentru lucrări de cercetare a sterilului în perimetrele Poarta Veche, Ostra și Valea Straja, într-o zonă care însumează aproximativ 60 de hectare, a fostelor bazine de decantare.
Reprezentantul român al firmei AM sprl Belgia, inginerul Viorel Posa, ne-a declarat că firma pe care o reprezintă intenționează să investească circa 30.000 de euro în prima fază, în această activitate de cercetare. „Toată lumea se gândește la aur când aude de prospecțiuni. Când primim aprobare vom face foraje geologice cu patru sonde, apoi analize chimice, să vedem ce se poate valorifica – plumb, zinc, fier, poate și cupru. M-aș bucura să revalorificăm sterilul”, a spus ing. Posa.
În cazul în care rezultatele vor fi pozitive, valorificarea sterilului ar însemna exploatare în cariere de suprafață, cu forță de muncă din Ostra și Stulpicani. Reprezentantul AM sprl Belgia speră ca în maxim două săptămâni să primească aprobarea de cercetare.
De cercetările Formin beneficiază și Agenția Națională pentru Resurse Minerale
A doua firmă care a solicitat permis de prospecțiune, SC Formin SA Caransebeș, este fostul Institut de Prospecțiuni și Explorări Geologice. Directorul de dezvoltare, Tiberiu Duma, ne-a declarat că firma sa este interesată de cercetarea iazurilor de decantare, a sterilului, iar cercetarea este făcută atât pentru Formin, cât și pentru stat, respectiv Agenția Națională de Resurse Minerale. Agenția decide cum este folosit rezultatul studiului care îi parvine. Directorul Duma apreciază că acest program de cercetare de la Ostra ar putea fi încheiat în aproximativ un an.
Miza cercetărilor o reprezintă circa 18 milioane de metri cubi de steril în iazuri de decantare. La Ostra sunt patru iazuri, cu circa 15 milioane de metri cubi steril și zăcăminte de cupru încă neexploatate. Din zăcămintele de la Leșu Ursului se pot obține concentrate cu 16% cupru, 3,5 grame de aur pe tonă și 450 de grame de argint pe tonă.
În vederea determinării rezervelor de substanțe minerale utile și pentru o mai bună cunoaștere a zăcămintelor, între 1950-1970 s-au executat, în toate bazinele miniere ale României, câteva mii de foraje. La Câmpulung Moldovenesc a fost sediul unei unități miniere ce a desfășurat una dintre cele mai intense activități de explorare geologică în centrul și nordul Moldovei, Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice (devenită după 1989 SC Geomold SA). Activitatea sa de cercetare a cuprins, cu excepția gazelor naturale și a minereului radioactiv, toate tipurile de substanțe minerale utile existente în subsolul județului Suceava. Tot în acea perioadă s-au construit instalațiile de preparare de la Tarnița.
Sterilul uzinal din microiazuri a fost vândut, precum și instalațiile și clădirile fostei uzine
La 1 ianuarie 2007, orice activitate în Uzina de preparare a minereurilor cuprifere și baritinei Tarnița a fost sistată și au început, teoretic, lucrările de reabilitare ecologică a zonei miniere. Principalul factor de risc asupra mediului și populației îl reprezenta iazul de decantare steril uzinal Tărnicioara, care are circa 80 m înălțime, ocupă o suprafață de 28,5 ha și are depozitată o cantitate de aproximativ 15,5 tone de steril uzinal. Pe malul drept al pârâului Brăteasa, în amonte de confluența cu pârâul Valea Straja, sunt depozitate circa 50.000 de tone concentrat piritos, iar în microiazuri și în iazul de avarie, circa 8.000 mc steril uzinal.
Concentratul de pirită nu a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare dintre SC Minbucovina SA și SC Turnovi SRL Hunedoara, care a achiziționat active din fostul perimetru Leșu Ursului, dar sterilul uzinal din microiazuri și din iazul de avarii, da. Conform contractului, acesta a fost transportat, sub supravegherea specialiștilor de la SC Minbucovina SA, pe iazul de decantare Valea Straja.
Spion rus prins acum doi ani cu documente secrete despre zăcămintele de cupru românești
Pe plan mondial, interesul pentru cupru este foarte mare. Atât de mare încât în urmă cu doi ani un cetățean rus a încercat să iasă din țară cu documente clasificate despre zăcăminte de cupru și metale rare. Rusul a fost prins pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni în timp ce încerca să părăsească România având asupra sa documente și hărți geologice emise de autorități ale statului român, conținând informații și date clasificate despre zăcămintele de cupru și metale rare aferente exploatărilor Moldova Nouă și Suvorov, după cum a comunicat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
La nivel național, la capitolul minereuri polimetalice România are 145 de zăcăminte, cu 28 de milioane de tone rezerve posibil de exploatat. 25 de perimetre au avut licențe de exploatare, dar sunt în prezent închise sau în procedură de închidere.
Pentru minereu de cupru sunt 75 de zăcăminte, cu 98 de milioane de tone rezerve posibil de exploatat. Dintre acestea, zece au avut licențe de exploatare, dar sunt în prezent închise.
Minereu de cupru cu un conținut scăzut se găsește în două zăcăminte în exploatare cu rezerve de 157 de milioane de tone și în șapte perimetre cu potențial de exploatare de 187 de milioane de tone.
