Milă? De cine?



Arbitrajul în fotbalul românesc nu este, așa cum îmi place mie să spun adesea, penal. Nici vorbă. El este de-a dreptul criminal. Și în egală măsură nerușinat. Am mai văzut arbitraje proaste, ba chiar și arbitraje vădit părtinitoare, peste tot unde e fotbal, inclusiv la campionatele mondiale. Dar nicăieri pe lume atâtea ca la noi și atât de flagrant golănești. Am mai spus-o și cu alte prilejuri: e foarte ușor să afirmi că arbitrul Cutare e pur și simplu prost. Sau de-a dreptul imbecil. Asemenea afirmații par chiar a nu-i deranja, din moment ce același imbecil recidivează cu următoarea ocazie, apoi iar și iar, fără să i se întâmple nimic mai rău decât o suspendare. În schimb, dacă scrii sau spui că același Nimeni este un hoț ordinar, vândut echipei „X”, imediat se inflamează nu doar borfașul, ci și echipa în cauză și în cor îți cer „dovada”, alternativa fiind amenințarea cu fel de fel de procese. Ca atare, și eu, aici, n-am să spun că Lajos este o jigodie penală, vândut lui Dinamo de când l-a făcut mă-sa, ci doar că de câte ori îi aud numele, de tot atâtea îmi aduc aminte cum a executat-o, ca un dobitoc ce se află, pe Foresta, într-un meci parcă la Craiova, când a anulat vreo două goluri pentru noi, a validat unul pentru ăilalți, a mai dat și ceva penalty, a mai și eliminat fără motiv, totul în defavoarea Forestei. El, săracul, așa cum am stabilit, nu-i un derbedeu vândut, ci doar prost grămadă. Atât de prost, încât n-a ținut minte nici măcar o lună, instructajul din Antalya în care oficialii UEFA au explicat, pe înțelesul proștilor obișnuiți, nu pe al proștilor de excepție, ca Lajos, cum se acordă penalty-urile și când. Ori poate e chiar vina UEFA, care n-a explicat și cui se acordă. Și mai ales cui nu.
Cu adevărat grav e însă că beneficiarii porcăriei, prin reprezentantul televizat Turcu, în loc să latre ceva scuze, s-au simțit obligați să-l apere pe golan. Acest Turcu n-a găsit ceva mai breaz de grohăit decât că „uite, d-aia n-avem arbitri FIFA de top, că ne grăbim să-i lovim fără milă pe ăia care greșesc”. Bă, Turcule, cu ăia care greșesc chiar n-are nimeni nimic. Îi atenționăm și gata. Cu javrele avem o problemă.