Migrația forței de muncă slăbește economia județului Suceava

– Deși statisticile indică o scădere semnificativă a numărului de șomeri din județul Suceava, în ultimii șapte ani, tendința pieței muncii este de slăbire
– Numărul persoanelor cu un loc de muncă, într-un cuvânt contribuabili, s-a redus semnificativ în ultimii ani, în timp ce numărul pensionarilor este în creștere
– Exportul forței de muncă din județul Suceava a scăzut, în mod artificial, rata șomajului
În ultimii ani, în județul Suceava, piața forței de muncă a înregistrat dezechilibre care au atins cote alarmante. Cu fiecare an, a crescut numărul pensionarilor, a scăzut numărul sucevenilor care au un loc de muncă, dar a scăzut și rata șomajului. Dacă în statisticile oficiale scăderea numărului de șomeri suceveni ar trebui să reprezinte o evoluție pozitivă a pieței forței de muncă, în realitate lucrurile stau cu totul altfel. Suceava are mai puțini șomeri pentru că cei care, până nu demult, erau înregistrați ca persoane active fără un loc de muncă, în momentul de față au dispărut din orice statistică, plecați fiind la muncă în țările Uniunii Europene. Astfel, statul român teoretic reduce rata șomajului, dar în fapt pierde în favoarea statelor occidentale unul dintre cele mai puternice segmente ale populației active. Fiecare fost șomer sucevean care acum este angajat în țări precum Italia, Spania sau Germania înseamnă un contribuabil mai puțin la bugetul consolidat.
În termeni reali, mai mulți pensionari înseamnă pensii mai mici, mai puțini salariați înseamnă fiscalitate mai mare, iar mai puțini șomeri în statisticile oficiale înseamnă o migrație mai mare a românilor spre piețele de muncă occidentale. Singura consolare pentru autorități rămâne faptul că, deși românii care au migrat în vest și nu contribuie la bugetul de stat, totuși își cheltuiesc cea mai mare parte din venituri tot în țară. Cu alte cuvinte, deși piața muncii a intrat într-un real declin, „căpșunarii” mențin economia pe linia de plutire.
– Mai puțini contribuabili, mai puțini șomeri, mai mulți pensionari în județul Suceava
În ultimii șapte ani, evoluția pieței muncii din județul Suceava a înregistrat, doar în aparență, un paradox. Avem mai puțini șomeri, dar și numărul contribuabililor este în scădere. Scăderea ratei șomajului nu trebuie confundată însă cu întărirea pieței muncii.
Conform datelor din balanța forței de muncă, numărul salariaților din județul Suceava a scăzut în anul 2005 până la 243.000 de persoane, față de 273.000 în 1999, efectivul salariaților ajungând în februarie 2007 la 106.125 de persoane. Scăderea se referă în proporție majoritară la bărbați și mult mai puțin la femei. O posibilă explicație ar fi faptul că în special bărbații aleg să-și părăsească locurile de muncă din țară pentru locuri de muncă mai bine plătite din Occident. Dacă în 1999, mai mult de jumătate din populația ocupată civilă din județul Suceava avea ca domeniu de activitate agricultura, în 2007, aproximativ 60% din efectivul de salariați din județ lucrează în servicii, iar 30% în industrie și construcții.
În 1999, în județul Suceava, erau înregistrați 42.768 de șomeri. În 2005, în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Suceava figurau doar 15.583 de persoane fără un loc de muncă, numărul acestora ajungând în februarie 2007 la 11.297 de persoane. Această scădere semnificativă a ratei șomajului nu se datorează creșterii ofertei de locuri de muncă la nivelul județului, ci prin emigrarea unei părți importante a populației active în țările UE. Practic, o parte din foștii șomeri au fost radiați din evidența AJOFM după ce au plecat în vest, pentru a deveni „căpșunari”.
Deși în județul Suceava a scăzut numărul celor care plătesc impozite la stat, efortul bugetar pentru plata pensiilor a crescut constant în ultimii șapte ani. Concret, față de anul 2000, județul Suceava are acum cu 20.000 mai mulți pensionari. Astfel, dacă în 2000 numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat era de 120.754 de persoane, conform situației Casei Județene de Pensii Suceava, în aprilie 2007, numărul acestora a ajuns la 143.354.
Dacă această tendință, salariați mai puțini, pensionari mai mulți, se confirmă și la nivel național, în mod cert, în perioada următoare, fiscalitatea va fi accentuată, iar majorarea pensiilor nu va putea ține ritmul cu creșterea prețurilor. Aceasta înseamnă că, de la an la an, din punct de vedere statistic, fiecare angajat din județul Suceava va trebui să întrețină din impozitele pe care le plătește tot mai mulți pensionari. Cu toate acestea, sumele vehiculate în tranzacțiile imobiliare din Suceava arată că puterea de cumpărare a sucevenilor rămâne în continuare pe un trend ascendent. Deși producem bani mai puțini în Suceava, avem ce să cheltuim pentru că primim bani din afara țării.
– Angajatorii și angajații din județul Suceava nu văd o îmbunătățire imediată a situației pieței muncii
Aderarea la Uniunea Europeană este văzută cu reținere și chiar pesimism de către angajatorii și angajații din județul Suceava. „În județ, există un fenomen de migrație a forței de muncă în străinătate. Plecarea oamenilor crește nivelul de trai, dar în județ se resimte deja lipsa forței de muncă. Zona mecanicii, electricii, a inginerilor constructori și auto a rămas fără specialiști. În curând, dacă nu se vor găsi soluții, județul Suceava va fi nevoit să importe forță de muncă. Sunt pesimist în ceea ce privește posibilitățile de dezvoltare”, este de părere președintele filialei Suceava a Blocului Național Sindical, Iordănel Secrieru.
Potrivit directorului AJOFM Suceava, Constantin Șuvăr, în oferta de locuri de muncă vacante din ultima perioada, în meseriile tradiționale pe plan local se constată o schimbare de pondere spre ocupațiile din sfera serviciilor, iar în afara acestor tendințe au apărut oferte noi în meserii mai puțin solicitate în anii trecuți, precum economist în management, marketing, expert în management, consilier în marketing, manager în activitate de turism, agent reclamă publicitară, asistent personal al persoanei cu handicap, tehnician topometrist, agent comercial, agent vânzări, agent agricol, recepționer silvic, director adjunct societate comercială, director executiv bancă, programator de sistem informatic, cameraman, editor de imagine, designer industrial, referent pensii, asigurări sociale și asistență socială, spălător vehicule, alpinist utilitar, muncitor plantații și amenajări zonă verde.
Singurul element încurajator în ceea ce privește piața forței de muncă din județul Suceava constă în faptul că, în ultimii ani, datele statistice confirmă o scădere constantă a muncii la negru. Aceasta înseamnă că există tot mai puțini suceveni care pot realiza un venit fără să-și achite dările la stat. În același timp, comparativ cu anul 2000, numărul de carnete de muncă din arhiva Inspectoratului Teritorial de Muncă Suceava aproape s-a dublat.
Toate aceste cifre, privind numărul de contribuabili, șomeri și pensionari din județul Suceava, oferă o imagine cel puțin interesantă a evoluției pieței muncii, în contextul în care un procent semnificativ din populația activă a județului plătește impozite în alte țări, cu precădere cele vest-europene, în timp ce în țară se constituie doar ca și consumatori, în special în perioada sărbătorilor.