Megadosarul demarat în urmă cu cinci ani de procurorii din Brașov și care îi privește și pe mai mulți șefi de tren și conductori din Suceava se soluționează în hopuri mici. Zilele trecute, Tribunalul Iași a pronunțat o hotărâre de condamnare față de una din cele 21 de persoane puse sub acuzare la finele lui 2012. Este vorba de Cornelia Lommer, care a fost găsită vinovată pentru comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Femeia a fost condamnată la 2 ani de închisoare, iar judecătorul a decis suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani. În plus, instanța a decis că nu mai poate ocupa funcția de conductor de tren, în exercițiul căreia a comis faptele. Interesant este că din cele patru acte materiale de luare de mită, Cornelia Lommer s-a ales cu suma de 31 de lei, bani care i-au fost confiscați.
O altă condamnare din acest „lot” a vizat-o în urmă cu doi ani pe Mihaela Antonela Miculeac, conductor de tren. Și în acest caz procesul s-a derulat pentru dobândirea, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, a sumei de 30 de lei.
În ciuda prejudiciului extrem de mic, Miculeac a fost condamnată la doi ani de închisoare pentru infracțiunea de luare de mită și la 1 an și 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu. Cele două pedepse au fost contopite, astfel că inculpatei i s-a aplicat o condamnare de 2 ani și 6 luni de închisoare.
Magistrații au decis ca pedeapsa să fie suspendată sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni de zile. Instanța a mai stabilit că inculpatei îi este interzis dreptul de a exercita funcția de conductor de tren pe o perioadă de doi ani de zile.
Situația este aproape trasă la indigo și în cazul lui Constantin Ciubotaru. În 2012 acesta ocupa funcția de conductor de tren, iar acuzațiile aduse vizează tot patru infracțiuni de luare de mită, suma totală fiind de 40 de lei. Constantin Ciubotaru a fost condamnat în 2015 de Tribunalul Brașov la 2 ani și 11 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere și i s-a interzis să exercite profesia de conductor de tren pentru o perioadă de 3 ani.
Emilian Gavrilă, trimis în judecată tot pentru luare de mită, a fost condamnat de Tribunalul Brașov la 2 ani și 6 luni de închisoare, însă pedeapsa este suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni. În acest termen bărbatul are o serie de obligații stricte, inclusiv prestarea a 60 de ore de muncă în folosul comunității. Judecătorii de la Tribunalul Brașov au mai decis în cazul acestuia interzicerea exercitării profesiei de conductor de tren timp de doi ani de zile. Suma dobândită în acest caz a fost de 80 de lei.
Pentru alte persoane procurorii încă nu au luat nici o decizie
Interesant este că deși unii „nași” de tren au fost deja condamnați, în unele situații de mai bine de doi ani, pentru alții dosarul încă nu a trecut de cercetarea de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov. În urmă cu trei ani, reprezentanții acestei instituții au anunțat lista celor care aveau calitatea de inculpat în dosar.
Este vorba de Constantin Ciubotaru, Emilian Gavrilă, Dumitru Aslam, Ilie Boștiog, Marius Semean, Marius Marcean, Constantin Șchiopu, Geta Bergheva, Romulică Șutu, Costel Piticariu, Sorin Ceviuc, Dumitru Bălan, Cornelia Lommer și, dintr-un lot mai nou, Nicolai Petre Luca, Constantin Sabie, Mihaela Miculeac, Dumitru Lupu, Dan Rusu, Dănuț Moțoc, Vasile Morari și Iulian Stroi.
După cum se poate observa, pentru patru dintre persoane, Cornelia Lommer, Mihaela Miculeac, Constantin Ciubotaru și Emilian Gavrilă, dosarele s-au finalizat, în timp ce pentru celelalte 17 nu s-a întocmit rechizitoriul și nici nu s-a comunicat vreo altă soluție de scoatere de sub urmărire penală.
În faza preliminară a anchetei au mai existat și alte nume de șefi de tren sau de conductori care au fost cercetați în dosarul penal al procurorilor din Brașov, însă doar cei amintiți mai sus mai figurează acum ca inculpați. Interesant este că toate dosarele finalizate până acum au fost trimise separat în instanță, pentru fiecare inculpat în parte, deși infracțiunea reținută acestora este aceeași: luare de mită.
Mecanismul mitei luate de la călători și împărțită superiorilor
Ancheta în cazul celui mai mare dosar de corupție în rândul personalului CFR a început în mare forță la finele lui octombrie 2012. Peste o sută de șefi de tren sau secunzi ai acestora, conductorii, au fost urcați în microbuze și autocare și duși la Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, pentru a fi audiați. Mulți dintre ai au petrecut 24 de ore în arest, în baza ordonanțelor de reținere, după care au fost lăsați în libertate, însă cu diferite interdicții, de a părăsi localitatea de domiciliu sau țara.
Conform anchetei procurorilor, conductorii de tren luau bani de la călătorii care circulau fără bilet, de regulă jumătate din valoarea tichetelor, iar transferul banilor de la conductori către superiorii lor se făcea în toaletele trenurilor. La București, banii erau predați prin intermediul chioșcurilor de ziare sau de băuturi răcoritoare de pe peronul Gării de Nord. Procurorii susțin că șpaga ajungea până la nivelul revizorilor.
Faptele de luare de mită au fost înregistrate de anchetatori, iar în 2012 se vorbea de aproximativ 200 de CFR-iști din țară filmați în timp ce luau șpagă.
Un aspect important este că cei mai mulți dintre șefii de tren și conductorii din Suceava cercetați în acest dosar nu au mai lucrat pe posturile de controlori în trenuri, fiind retrogradați până la posturi de la întreținerea liniilor. Unii au preferat să plece de la CFR, în timp ce alții au acceptat să lucreze pe posturile inferioare pe care au fost repartizați până la finalizarea anchetelor care îi vizează.
Pe bucăți
Megadosarul de luare de mită al „nașilor” de tren din Suceava, soluționat de procurori cu pipeta
