Medicul Șerban Brădișteanu a fost achitat, joi, de Tribunalul București, atât pentru abuz în serviciu, cât și pentru primire de foloase necuvenite, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit mită patru milioane și jumătate de euro privind o licitație pentru echiparea spitalelor penitenciar.
Instanța Tribunalului București a respins acțiunea civikă formulată de Administrația Națională a Penitenciarelor ca nefondată.
Totpdată, judecătorii au dispus ridicarea sechestrului asigurator, măsură impusă de procurori, cu privire la un apartament și un imobil din București, precum și la un imobil din Izvorani aparținând medicului.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Soluția poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel București.
În acest proces, medicul Brădișteanu a fost acuzat că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari și o alta, în mai multe tranșe, de trei milioane și jumătate de euro, toți banii fiind dați de o firmă austriaco-elvețiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădișteanu ar fi facilitat companiei câștigarea unei licitații pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfășurată în anii 2001-2002.
Direcția Națională Anticorupție a dispus, în august 2006, blocarea tuturor conturilor din România și Europa atribuite medicului Șerban Brădișteanu, precum și instituirea unui sechestru asigurator asupra proprietăților sale.
Urmărirea penală împotriva medicului Brădișteanu a fost declanșată de procurorii anticorupție în 16 iunie 2006. Câteva zile mai târziu, în 27 iunie, acesta a primit o viză turistică pe zece ani pentru Statele Unite ale Americii, unde, potrivit declarației sale, dorea să meargă pentru a se trata.
Potrivit anchetatorilor, Brădișteanu s-ar fi ocupat personal de licitația în valoare de 20 de milioane de dolari, sumă plătită de Ministerul Justiției, condus atunci de Rodica Stănoiu, pentru cumpărarea tehnicii medicale. „Ceilalți membri ai comisiei au arătat că medicul Brădișteanu s-ar fi ocupat de toate aspectele acestei licitații și că ei doar ar fi semnat. Pentru asta sunt învinuiți de abuz în serviciu”, susțineau anchetatorii.
În urma licitației, Administrația Națională a Penitenciarelor s-a considerat păgubită, constituindu-se parte civilă cu suma de 150 de miliarde de lei vechi.
Pe de altă parte, o parte din aparatura medicală achiziționată este extrem de sofisticată, nejustificându-se cumpărarea ei, cu atât mai mult cu cât nu au fost pregătiți medici să o utilizeze.
În anul 2001, Brădișteanu, care era și senator PSD, a fost numit, în baza Ordinului Ministerului Justiției 1269/19 iunie 2001, președinte al comisiei de licitație organizate pentru achiziționarea de echipamente medicale de înaltă performanță în vederea dotării unor unități sanitare din rețeaua Direcției Naționale a Penitenciarelor și a Spitalului „Profesor dr. Constantin Angelescu”, aflate în subordinea Ministerului Justiției.
La data organizării licitației, Brădișteanu era și senator, iar implicarea acestuia în organizarea licitației a fost peste limitele legale, prin aceea că a întocmit caietul de sarcini atât în limba română, cât și în limba engleză și l-a distribuit participanților, sarcină ce revenea Autorității contractante și nu președintelui comisiei de licitație, așa cum rezultă din procesul-verbal al comisiei de licitație din data de 10 octombrie 2001.
Fișele de evaluare oferte au fost întocmite de Brădișteanu și nu de către membrii comisiei de evaluare, așa cum ar fi trebuit, fapt demonstrat de lipsa semnăturilor acestora, da și de declarațiile persoanelor care au fost audiate de către procurorii anticorupție, care au arătat că fostul senator a întocmit personal fișele de evaluare.
Procesul medicului Brădișteanu a fost marcat de amânări succesive, multe dintre ele fiind cauzate de întârzieri în realizarea expertizelor de specialitate cerute de instanță. Una dintre acestea arăta, spre exemplu, că stetoscoapele și tărgile sunt echipamente medicale de înaltă performanță.
Conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA în această cauză, fostul senator PSD Șerban Brădișteanu a cheltuit, în doi ani, peste 737.000 de franci elvețieni pe haine, ceasuri, bijuterii, sejururi în țări exotice și cazări la hoteluri de lux, dar și pe extravaganțe precum focuri de artificii.
Pe de altă parte, Agenția Națională de Integritate a cerut Curții de Apel București, la începutul lunii septembrie, confiscarea sumei de aproximativ patru milioane de euro aparținând medicului Șerban Alexandru Brădișteanu, bani ce ar fi fost obținuți în perioada 2000-2004, când a deținut funcția de senator în Parlamentul României. Acesta este primul dosar pe care ANI l-a trimis în instanță.
Inițial, Direcția Națională Anticorupție – care l-a deferit justiției anul trecut pe doctorul Șerban Brădișteanu – a sesizat Curtea de Apel București în legătură cu modul fraudulos în care medicul a obținut importanta suma de bani. În urma înființării Agenției Naționale de Integritate însă, avocații medicului Brădișteanu – dintre care unul era membru al Consiliului Național de Integritate, Alice Drăghici – au solicitat instanței ca verificarea averii să fie făcută de inspectorii de integritate, astfel că toate documentele au fost remise ANI.
În urma verificărilor, inspectorii de integritate au apreciat că există o „diferență vădită” a sumelor dobândite de Șerban Alexandru Brădișteanu, bani obținuți „în mod nejustificat prin acțiunile desfășurate, în calitate de președinte al comisiei de licitație organizată în vederea achiziționării de echipamente medicale de înaltă performanță pentru dotarea unor unități sanitare din rețeaua Direcției Naționale a Penitenciarelor și a Spitalului «Profesor dr. Constantin Angelescu», aflate în subordinea Ministerului Justiție, calitate în care și-a încălcat în mod repetat atribuțiile pe care le avea în scopul primirii unor avantaje materiale”.
