Tot mai mulți suceveni par să se fi săturat de viață, indică statisticile Spitalului Județean de Urgență unde, în unele zile, se înregistrează și câte trei tentative de sinucidere.
Printre cei care încearcă să renunțe la viață se regăsesc persoane din toate categoriile de vârstă, de la copii până la pensionari, motivele fiind diverse și mergând de la note proaste la școală în cazul copiilor, certuri cu părinții și dezamăgiri în dragoste în cazul adolescenților, sărăcie și boală în cazul adulților și bătrânilor.
Medicii de la Spitalul Județean spun că numărul celor care recurg la acest gest este mare și va continua să se mențină la un nivel ridicat în următoarea perioadă, având în vedere că primăvara este unul din anotimpurile “preferate” de sinucigași.
77 de suceveni și-au luat viața anul trecut
Evidențele Autorității de Sănătate Publică (ASP) arată că un număr semnificativ din totalul celor care își propun să-și încheie socotelile cu viața reușesc în cele din urmă să ducă gestul până la capăt.
Conform datelor contabilizate de această instituție, în ianuarie și februarie 2008, nouă persoane și-au pus capăt zilelor. Deși statisticile pe martie sunt încă în lucru, iar aprilie este abia la început, specialiștii ASP spun că numărul sinucigașilor se va dovedi cu siguranță mai mare comparativ cu primele două luni, deoarece perioada este una favorizantă.
Anul trecut, numărul deceselor prin sinucidere a fost de 77. Numărul sinuciderilor este semnificativ, reprezentând un procent ridicat din totalul deceselor violente înregistrate pe parcursul lui 2007.
În spatele fiecărui gest numit sec sinucidere, care reprezintă o statistică mai mult sau mai puțin relevantă, se ascunde o mică dramă, fie că este vorba de un minor sau un vârstnic.
Ce-i împinge în ghearele morții pe acești oameni, ce-i determină să renunțe la viață – sunt doar câteva întrebări la care psihologul sucevean Dacian Tudose a încercat să ne dea un răspuns.
Suicidul, întâlnit la toate categoriile de populație
Potrivit psihologului, actul suicidar intervine în România de tranziție, la toate categoriile de populație, indiferent de sex, vârstă sau poziție socială.
“Am putea spune că reprezintă un efect pervers al frământărilor societății românești din această perioadă”, punctează psihologul, arătând că din punct de vedere strict tehnic suicidul reprezintă rezolvarea nefericită a unei crize existențiale.
“Acest gest poate fi cauzat de o dezamăgire în dragoste la un tânăr, de neîmplinirea unui părinte sau bunic, adică reprezintă ultima așa-zisă rezolvare a unei crize care pare fără ieșire. Statisticile arată că, în ultima vreme, fenomenul este tot mai frecvent, ceea ce înseamnă că nu putem să-l punem în legătură cu situația economică din țară, care oricum este pozitivă în ultimii ani. Aceste lucruri sunt valabile, bineînțeles, în caz de suicid real. Spun asta, deoarece încă din perioada secolului trecut sociologii care au studiat acest fenomen au arătat că există mai multe tipuri de suicid. Suicidul real este cel care chiar reprezintă finalul unei crize existențiale, pe când suicidul demonstrativ este doar un instrument de șantaj și va duce tot timpul la recidivă. De asemenea, poate exista un suicid ritualic, știut fiind faptul că anumite culturi sau ideologii cultivă și această formă de rupere de realitatea cotidiană”, explică Dacian Tudose.
„Primăvara, oamenii sunt mai labili, mai vulnerabili”
Psihologul sucevean spune că, în ultimii ani, a crescut numărul suicidului real și acest lucru arată că oamenii au devenit tot mai singuri și mai neajutorați în fața obstacolelor pe care trebuie să le depășească.
Faptul că în această perioadă se comit mai multe acte de suicid este explicat și prin trecerea de la starea de hibernare la cea activă, care asupra multora are un efect deprimant.
“S-a constatat că primăvara oamenii au tendința să fie mai labili, mai vulnerabili și ca atare iau mai ușor decizia de a-și curma viața”, punctează Dacian Tudose, adăugând că o parte dintre sinucigași își asumă trecerea în neființă, în timp ce alții nici măcar nu înțeleg ceea ce fac, pentru această a doua categorie caracteristic fiind faptul că prin suicid ei fug de o problemă fără a se mai gândi la ce se întâmplă după aceea.
Metodele preferate de sinucigași
Din 2001 și până la începutul acestui an, nu mai puțin de 496 de persoane, bărbați și femei, și-au găsit sfârșitul în ștreang, sub roțile trenurilor, în apele din județ sau intoxicați cu fel de fel de substanțe toxice pe care le-au înghițit voit pentru a-și pune capăt zilelor.
Conform unui studiu finalizat recent de Serviciul Județean de Medicină Legală (SJML) Suceava, sute de suceveni au ales, în ultimii ani, să-și pună capăt zilelor.
Din rapoartele de necropsie medico-legale și datele oferite de Poliție și Parchet au fost înregistrate, în perioada 2001 – 2006 (inclusiv), nu mai puțin de 496 de sinucideri, reprezentând aproximativ 21% din totalul morților violente petrecute în acest interval.
Metoda cea mai des folosită este spânzurarea, urmată de înec și intoxicație (supradoze de somnifere, antidepresive, substanțe toxice în doze letale).
