Medicii de familie suceveni salută inițiativa ministrului Sănătății de a relua programul național de evaluare a stării de sănătate

Inițiativa ministrului Sănătății, Eugen Nicolăescu, de a relua programul național de evaluare a stării de sănătate a fost apreciată de medicii de familie suceveni, care sunt de părere că programul derulat în anii 2007-2008 ar fi îmbunătățit calitatea vieții populației dacă nu ar fi fost întrerupt. Secretarul Colegiului Județean al Medicilor, medicul de familie Irina Badrajan, a arătat ieri că populația s-a prezentat în număr mare la doctor, ceea ce a permis identificarea multor persoane bolnave sau expuse la diverse riscuri, mai ales cardiovasculare, de diabet, ciroză și cancer.
Irina Badrajan a explicat că acest program a facilitat pentru prima dată accesul persoanelor fără probleme de sănătate la o procedură de testare pentru anumite afecțiuni clinic-nemanifeste. Astfel, programul a permis alcătuirea de riscograme pentru persoanele investigate și a conștientizat populația că prezentarea periodică la medic este necesară, chiar și în lipsa unor simptome de boală.
Secretarul Colegiului Județean al Medicilor a subliniat că, din punctul de vedere al medicilor de familie, programul național de evaluare a stării de sănătate a însemnat un moment de cotitură, întrucât angrenarea lor în program, cu furnizarea infrastructurii necesare – laptop, imprimantă, licență soft – a grăbit modernizarea cabinetelor și informatizarea în medicina primară și a deschis calea alcătuirii unor baze impresionante de date medicale la nivelul cabinetelor medicilor de familie, date care astăzi stau la baza informatizării sistemului sanitar. Mai mult, programul național de evaluare a stării de sănătate a accentuat legătura între medicul de familie și pacientul său și a evidențiat importanța profilaxiei în activitatea medicului, prin monitorizarea pacienților cu afecțiuni cronice.
Populația, expusă îmbolnăvirilor din cauza excesului de sare, grăsimi saturate și alcool
„A fost un program de evaluare, nu de analize medicale, și a fost foarte util pentru toată populația țării, asigurați și neasigurați. Multe țări nu-și permit să investească într-un asemenea program”, a punctat Irina Badrajan.
Datele programului derulat în anii 2007-2008 conduc la concluzii îngrijorătoare: foarte mulți dintre români sunt supuși riscului de boli cardio-vasculare, diabet, ciroză și cancer. În privința factorilor de risc, consumul excesiv de sare – între 37% și 68% din populația evaluată la nivel de județ, cu o medie națională îngrijorătoare de 53,8% – este unul dintre cei mai importanți factori de risc. Urmează consumul excesiv de grăsimi saturate – între 20% și 46% din populația evaluată, cu o medie națională de 32%, consumul excesiv de carne roșie – între 15% și 40% din populația evaluată, pe grupe de vârstă în funcție de educație, stare civilă și ocupație, unde media națională este 26,6%, și consumul excesiv de alcool, între 10% și 24% din populația evaluată, cu o medie națională de 16,4%.
40% din populație prezintă risc de boli cardiovasculare, iar 12% de diabet
Datele rezultate după finalizarea programului mai arată că bărbații consumă în exces alcool de cinci ori mai mult decât femeile, dublu în mediul rural față de cel urban. Privitor la consumul de tutun, acesta este mai frecvent la tineri și scade în raport cu vârsta. Studiile au mai indicat că 40% dintre persoanele evaluate prezintă risc de boli cardiovasculare, iar riscul crescut de deces prin boală cardiovasculară este în medie de 9,1%.
De asemenea, riscul mediu de diabet zaharat II pentru populația adultă evaluată este de circa 12%. În proporție de 54% populația examinată adultă este supraponderală, iar 5% prezintă obezitate severă. Riscul de cancer la sân este în medie de 3,5% din populația evaluată, iar cel de cancer de col uterin este de 1,9% la nivel național, în unele județe acesta depășind 5%.