Miercuri, 5 noiembrie 2025, sala Centrului de Documentare și Informare (CDI) din corpul A al Liceului Teoretic „Iorgu Vârnav Liteanu” din Liteni a găzduit o activitate omagială dedicată lui Mihail Sadoveanu, desfășurată în colaborare cu biblioteca liceului, coordonată de bibliotecarii Onisii Mihaela Liliana și Poenaru Diana-Maria și inițiată de prof. de Limba și Literatura Română și de Limba Latină Sburlea Cecilia, sub semnul proiectului educațional „Medalion literar. Pe urmele lui Sadoveanu…”.
Protagoniștii întâlnirii au fost elevii clasei a IX-a A, profil Umanist – specializarea filologie, iubitori de narațiuni „adânc meșteșugite”, care au adus un omagiu „marelui titan al literaturii române” prin lectură, interpretare și creație.
Motto: „Cărțile acestea ale noastre sunt urne sacre cuprinzând inima fraților noștri scumpi… Sunt duh de viață, sunt singurul bun în umbra morții.” — Mihail Sadoveanu
- De ce Sadoveanu, de ce acum
Proiectul a urmărit să aducă mai aproape de elevi personalitatea complexă a lui Mihail Sadoveanu, printr-o cunoaștere aprofundată a vieții și operei sale. Activitatea a fost concepută ca o abordare integrată și interactivă, în care biografia scriitorului s-a împletit cu documente, imagini, hărți culturale și repere critice. Elevii au receptat fragmente din operele sadoveniene printr-o varietate de forme expresive — expoziție omagială, prezentări PowerPoint, materiale audio-video, instrumente digitale și lectură dramatizată —, descoperind astfel frumusețea limbii și profunzimea mesajului moral. Totodată, proiectul a stimulat implicarea elevilor cu aptitudini și interes cultural, oferindu-le prilejul de a valorifica creativ lectura și reflecția personală.
- Itinerar de activități
Deschiderea proiectului a cuprins prezentarea temei și a modului de desfășurare a activității, urmată de expunerea panourilor tematice interactive dedicate vieții și operei sadoveniene, prieteniilor literare și valorilor transmise prin creația autorului. În sala CDI a fost amenajată o expoziție de carte cu noutăți editoriale din și despre Mihail Sadoveanu, iar atmosfera a fost completată de dramatizarea unor secvențe narative din „Hanu Ancuței” și „Baltagul”, interpretate cu sensibilitate de elevii clasei a IX-a A. Activitatea s-a încheiat cu prezentarea unor eseuri critice reunite sub titlul „Sadoveanu interpretat de…”, prin care elevii au valorificat informațiile acumulate și și-au exprimat propriile reflecții despre opera marelui prozator.
La final, elevii au sintetizat trăirile și ideile în cuvinte-cheie colectate în timp real pe Mentimeter (nor de cuvinte) și au continuat lucrul pe Wordwall, organizând un „perete de vocabular” cu termeni tematici, cronologie, personaje și concepte (mit, justiție morală, memorie, povestire-cadru). Mentimeter, instrument de prezentare interactiv, a facilitat feedback instantaneu și participare; Wordwall a fixat vocabularul și conceptele în ritm colaborativ.
- Sadoveanu – repere critice pentru un „portret în mișcare”
- prozator al naturii și satului românesc – autenticitate a universului rural (G. Ibrăileanu);
- maestru al limbii – plasticitate, bogăție, arhaisme și regionalisme (Tudor Vianu);
- istorie și mit – îmbinarea trecutului cu legenda (Nicolae Manolescu);
- personaje-simbol – figuri puternice, ancorate în tradiție și morală (Tudor Vianu);
- diversitate artistică – realism, istorie, simbol (Eugen Lovinescu);
- contribuție clasică – influență durabilă în canon (G. Călinescu).
- „Hanu Ancuței” – bucuria povestirii
Volumul (1928) adună nouă istorii în rama unui han moldovenesc, toamna, între Roman și Suceava. Critica a subliniat:
- armonia compoziției și frumusețea limbii (G. Călinescu);
- lume patriarhală, aproape mitică (Tudor Vianu);
- povestiri în ramă cu împletiri muzicale ale vocii narative (E. Lovinescu);
- poersonaje memorabile – povestitori vii, cu umor, înțelepciune, mister (N. Manolescu).
„Fântâna dintre plopi” a fost recomandarea preferată de elevi: o poveste despre iubire, greșeală și memorie, spusă de căpitanul Neculai Isac, căruia o cicatrice îi devine semn al destinului. Temele discutate: timpul ireversibil, puterea povestirii, justiția morală.
- „Baltagul” – căutarea adevărului
Romanul (1930), inspirat din „Miorița”, urmărește drumul Vitoriei Lipan spre adevăr și dreptate. Parcursul detectivistic, ritualul înmormântării și deconspirarea vinovaților au fost citite ca inițiere și restabilire a ordinii morale.
- „Simplitate a construcției” și simboluri profunde (E. Lovinescu).
- „Cea mai concentrată operă” a lui Sadoveanu (G. Călinescu).
- Vitoria – personaj feminin memorabil, prin inteligență, intuiție, forță morală (T. Vianu).
- Biografie pe scurt & „Știați că…”
Mihail Sadoveanu (1880–1961), născut la 5 noiembrie 1880 la Pașcani, este asociat cu peisajul, istoria și tradițiile Moldovei. A fost președinte al Societății Scriitorilor Români, membru al Academiei Române și a deținut funcții publice importante. A întreținut prieteniile cu G. Ibrăileanu, Gala Galaction, Ionel Teodoreanu; a admirat folclorul, întărind puntea cu George Enescu. Critica i-a acordat premii ale Academiei Române pentru opere precum „Hanu Ancuței” și „Frații Jderi”.
Legături afective evocate în proiect: relația cu orașul Liteni (evocată ca loc al liniștii de familie alături de soția sa, Ecaterina – Cati – Bâlu), spațiu al echilibrului și inspirației. Astăzi, strada principală din orașul Liteni poartă numele „Mihail Sadoveanu” – formă de recunoștință pentru rolul său în cultura română.
- Un proiect născut din iubirea pentru cuvânt
„Prin acest medalion literar, am dorit să readucem în actualitate farmecul operei sadoveniene, să-i învățăm pe elevi că adevărata cultură înseamnă întâlnire — cu idei, cu oameni, cu noi înșine. Am conceput activitatea ca pe o punte între tradiție și modernitate: elevii au lucrat cu instrumente digitale, au dramatizat fragmente și au creat expoziții interactive, descoperind că literatura clasică poate fi trăită și reinterpretată prin mijloace actuale.
Pentru mine, acest proiect a fost o lecție de emoție și colaborare. Am văzut în ochii elevilor curiozitatea autentică, bucuria descoperirii și respectul pentru valorile culturale românești. Cred că educația literară trebuie să plece de la dialog și trăire, nu doar de la manual. Prin Medalionul literar dedicat lui Mihail Sadoveanu, am dorit să celebrăm cultura română și să cultivăm interesul elevilor pentru lectură, gândire critică și frumusețea limbii. Literatura rămâne un spațiu viu, care ne învață să înțelegem lumea și pe noi înșine.” — prof. Sburlea Cecilia
- Biblioteca – spațiu viu al culturii.
„Centrul de Documentare și Informare a devenit, în aceste zile, un loc al întâlnirii cu literatura și cu memoria culturală. Sadoveanu ne reamintește că lectura nu este doar o datorie școlară, ci o formă de regăsire și reflecție. M-a bucurat să văd elevi care citesc, cercetează și trăiesc literatura cu sufletul, îmbinând cartea tipărită cu instrumentele digitale, tradiția cu inovația. Biblioteca devine, astfel, un spațiu viu — al dialogului, al colaborării și al creativității.
Parteneriatul dintre profesori, elevi și CDI este esențial pentru formarea gustului estetic și pentru cultivarea dragostei de lectură. Proiectul «Medalion literar. Pe urmele lui Sadoveanu…» a demonstrat că literatura clasică poate fi repovestită de generația digitală cu aceeași emoție și respect. Cartea și lectura rămân punți între oameni și timpuri, iar misiunea noastră, ca bibliotecari, este să le păstrăm vii.” — bibliotecar Onisii Mihaela Liliana
- Ce au învățat elevii
- că povestirea e nu doar un gen, ci o formă de a fi împreună;
- că limba (în bogăția ei) e „personajul nevăzut” al prozei sadoveniene;
- că valorile tradiționale – dreptate, demnitate, credință – pot fi discutate astăzi în cheie etică și civică;
- că instrumentele digitale (Mentimeter, Wordwall) nu înlocuiesc cartea, ci o deschid spre dialog.
- O concluzie cât un drum
„«Pe urmele lui Sadoveanu» nu a fost doar un omagiu, ci o experiență de lectură vie: elevii au trecut de la biografie la voce, de la pagină la scenă, de la citat la argument. Au descoperit că, dincolo de epoci și canoane, rămân întrebările care ne cresc: ce e dreptatea, cum se țese memoria, ce fel de oameni vrem să fim. Iar răspunsurile, așa cum ar fi spus Ancuța, se spun mai bine împreună,” a completat prof. Sburlea Cecilia.
Diana-Maria Poenaru
