Măsurile dure de austeritate, pentru respectarea acordului de finanțare cu instituțiile financiare internaționale, au determinat mii de firme din România să se transfere în Bulgaria, unde taxele mai mici și reglementările stabile oferă un mediu de afaceri mai prietenos, comentează Reuters.
În Bulgaria, impozitul pe profit este de numai 10%, comparativ cu 16% în România, iar taxa pe valoarea adăugată (TVA) este mai mică, după ce Guvernul român a majorat TVA de la 19% la 24%.
Autoritățile din Bulgaria au redus și birocrația, iar capitalul inițial pentru înființarea unei firme este de numai două leva (1 euro), comparativ cu nivelul anterior de 5.000 de leva (2.500 euro) și 200 de lei în România.
De asemenea, timpul necesar înființării unei firme în Bulgaria este de numai o săptămână, jumătate față de cel din România.
Oamenii de afaceri români susțin că viteza cu care sunt operate modificările prevăzute în acordul cu FMI și incertitudinile legate de viitoarele măsuri de austeritate i-au încurajat să își transfere sediile.
Autoritățile din Bulgaria nu au publicat date precise, dar potrivit presei locale până la 2.500 de companii românești s-au stabilit deja în această țară, iar alte două se înregistrează zilnic în Ruse.
„Legislația românească și fiscalitatea se schimbă de la o zi la alta. Cum pot avea vreo garanție, sau certitudine, dacă înființez acolo o companie? Aș putea chiar mâine să mă trezesc cu un impozit de 40%”, a declarat Bogdan Popescu din București, în vârstă de 23 de ani, care vrea să înființeze o televiziune online și să o înregistreze în Bulgaria.
Deși singura legătură rutieră dintre cele două țări, pe o distanță de 470 de kilometri, este un pod peste Dunăre, companiile pot avea sediul central în Bulgaria și să desfășoare activitățile în România, notează Reuters.
Ambele țări trec printr-o recesiune profundă după criza din 2008, dar România trebuie să aplice reduceri dureroase ale cheltuielilor și majorări de impozite, în timp ce Bulgaria, care a avut anterior excedente bugetare mari, își permite să mențină taxele scăzute.
Tranziția la economia de piață a fost susținută de investiții străine masive în țări precum Polonia, Ungaria și Cehia, care au fost urmate în Uniunea Europeană de România și Bulgaria, în 2007.
Impozitele din România și Bulgaria se află la un nivel scăzut, comparativ multe alte state, ca și costul forței de muncă, dar infrastructura continuă să fie neatractivă pentru afaceri.
Bulgaria este cel mai sărac stat din UE, iar contribuțiile pentru asigurări sociale sunt cu două treimi mai scăzute.
Taxa pe valoarea adăugată, de 20%, este în prezent mai mică decât în România
’Dacă Grecia și România trebuie să combată criza prin majorări de impozite, ar fi mai bine pentru Bulgaria să nu ia o astfel de măsură în același timp”, a declarat Georgi Angelov, analist la Institutul pentru o Societate deschisă din Sofia.
Companiile care s-au transferat în Bulgaria sunt reticente să vorbească despre acest fapt, pentru a nu atrage atenția autorităților fiscale din România, susțin juriștii.
„Există un interes sporit din partea companiilor românești în legătură cu costurile stabilirii afacerilor în Bulgaria”, a declarat Desislava Grozeva, expert în marketing la camera de comerț româno-bulgară, cu sediul în Ruse.
Ea a adăugat că majorarea TVA influențează decizia românilor de a-și înregistra afacerile în Bulgaria.
Parlamentarul Varujan Pambuccian a declarat că trebuie redusă birocrația pentru a facilita activitatea companiilor, iar impozitele nu trebuie să fie semnificativ mai mari dect în țările vecine.
„Este mai mult o problemă de imagine. Companiile nu vin să investească în România, care are nevoie acum de investiții’, a arătat Nicolae Alexandru-Chidesciuc, economist șef la ING Bank.
Impactul plecării companiilor în Bulgaria este foarte mic, în privința veniturilor pierdute, circa 0,1%-0,2%, poate 0,3% din PIB, a adăugat el.
Avocatul Denislav Marinov din Ruse a declarat că în prezent ajută la înregistrarea a patru companii românești pe lună, dublu față de perioada anterioară majorării TVA în România.
Majoritatea clienților provin din comerțul en-gros, retail, sectorul materialelor de construcții, transporturi și agricultură.
