Măsurile anticriză PSD- PDL includ un plafon lunar de 1.000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial în cazul tinerilor de până la 30 de ani, instituirea simetriei în tratamentul obligațiilor bugetare ale agenților economici și MFP, scutire temporară de impozit pe dobânzi pentru persoane fizice.
Documentul convenit luni este structurat pe trei secțiuni: Condițiile obligatorii pentru ca o măsură guvernamentală să fie de tip anticriză; Segmentele structurale ale crizei financiare și economice; Măsuri convenite.
Prezentăm integral textul „Propunerilor de măsuri anticriză convenite de coaliția PDL-PSD+PC”, remis de PSD:
„I. CONDIȚIILE OBLIGATORII PENTRU CA O MĂSURĂ GUVERNAMENTALĂ SĂ FIE DE TIP ANTI-CRIZĂ: 1. adresează, în ultimă instanță, economia reală; 2. este anti-ciclică; 3. adresează cauza (segmentul structural al crizei); 4. este practicabilă (controlabilă la nivelul guvernului); 5. este sustenabilă (odată implementată, se auto-regenerează); 6. produce efecte cel puțin pe termen scurt (maximum 6 luni).
II. SEGMENTELE STRUCTURALE ALE CRIZEI FINANCIARE ȘI ECONOMICE
1. Creșterea economică (stimularea economiei reale):
a. relansarea ofertei interne
– accent – prin conectarea la noi debușee externe;
– prin reducerea rigidității ofertei interne la variația cererii;
b. creșterea ocupării
– accent: pe ramurile/sectoarele cu efect orizontal de antrenare;
c. creșterea cererii interne
– accent: – pe cererea adresată ofertei interne
– pe parteneriatul public-privat
– pe investiții străine directe
2. Creșterea veniturilor bugetare
3. Raționalizarea cheltuielilor bugetare
4. Creșterea lichidității monetare în sistemul bancar
III. MĂSURI CONVENITE
A. Pentru stimularea economiei: 1. Instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru IMM-urile aflate în dificultate din cauza crizei economice, în scopul sprijinirii acestora pentru plata datoriilor și investiții; 2. Susținerea producției pentru export prin garanții și contragaranții; 3. Credit fiscal pentru renovarea și modernizarea locuințelor și clădirilor; 4. Scutirea profitului reinvestit în economia reală; 5. Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investiții, precum și identificarea de măsuri suplimentare pentru stimularea și dezvoltarea industriei alimentare în mediul rural (variantă: conceperea unui program național pentru dezvoltarea industriei alimentare în mediul rural); 6. Instituirea unui plafon lunar de 1000 lei pentru neimpozitarea venitului salarial pentru tinerii de până la 30 de ani; 7. Utilizarea scrisorii bancare ca și garanție de bună execuție pentru societățile din domeniul construcțiilor; 8. Studierea posibilităților de creare a unui fond de investiții, inclusiv prin includerea participațiilor statului în societăți comerciale, prin care să se asigure proiectele de investiții de importanță națională; 9. Dezvoltarea unui proiect național de investiții de mediu și irigații, care să asigure îmbunătățirea factorilor de mediu (amenajări hidrotehnice, ameliorarea solului) și valorificarea potențialului agricol și care să fie prevăzut în proiectul de buget pe anul 2010; 10. Promovarea de proiecte pentru îndeplinirea criteriilor de la Lisabona pentru promovarea cercetării și inovării: stimularea înființării și dezvoltării parcurilor științifice și tehnologice și a clusterelor de competitivitate; măsuri de încurajare a cercetării asemănătoare cu cele aflate în vigoare pentru sectorul IT; 11. Extinderea programului Rabla pentru tractoare și alte utilaje agricole, începând cu 1 ianuarie 2010; 12. Extinderea programului Rabla pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009; 13. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural și îmbunătățirea activității acestuia, orientată către investiții în agricultură și industria alimentară din mediul rural; 14. Îmbunătățirea Legii investițiilor, inclusiv prin reducerea valorii investițiilor care pot beneficia de facilități, de la 50 mil. Euro la 10 mil Euro;
B. Pentru creșterea veniturilor bugetare: 1. Valorificarea unităților de atribuire (UA) a dreptului de poluare și crearea de surse pentru investițiile din sectorul energetic; 2. Vânzarea participațiilor minoritare ale statului deținute de AVAS, OPSPI și alte instituții ale administrației publice; 3. Vânzarea de către autoritățile locale a terenurilor pe care se află clădiri rezidențiale în proprietatea cetățenilor; 4. Introducerea impozitului forfetar pe activitățile unde evaziunea fiscală este dificil de evaluat, care să înlocuiască impozitul minim; 5. Extinderea bazei de impunere în agricultură prin extinderea producției agricole de piață; 6. Urgentarea apariției Legii privind parteneriatul public-privat (PPP) în concordanță cu prevederile legislației europene; 7. Majorarea redevențelor; 8. Analiza posibilităților de supraimpozitare a profitului excepțional datorat unor factori exogeni (windfall profit); 9. Analiza posibilităților de colectare a accizei pentru carburanți la pompă.
C. Pentru raționalizarea cheltuielilor bugetare: 1. Restructurarea ANAF; 2. Adoptarea Legii responsabilității fiscale; 3. Introducerea standardelor de cost și a normativelor de personal în domeniul public și privat al statului; 4. Îmbunătățirea procedurilor de control financiar, audit public intern și control intern în instituțiile statului; 5. Restructurarea și depolitizarea autorităților de management și a organismelor intermediare privind accesarea fondurilor structurale; 6. Instituirea simetriei în tratamentul obligațiilor bugetare ale agenților economici și MFP.
D. Pentru creșterea lichidității monetare în sectorul bancar: 1. Scutirea temporară de impozit a dobânzii aferente sumelor depozitate în bănci, de către persoanele fizice; 2. Creșterea ponderii împrumutului public intern pe termen scurt și foarte scurt în totalul împrumutului public intern; 3. Predominanța împrumutului public extern bazat pe euro-bonduri în totalul împrumutului public”.
