– Vatra Dornei a fost gazda întâlnirii regionale a reprezentanților Ministerului Agriculturii cu cei ai instituțiilor care pot interveni în conservarea și sistematizarea Parcului
Autoritățile din județul Suceava se vor implica, începând de anul viitor, într-un program de sistematizare a Parcului Național Călimani. Vatra Dornei a găzduit întâlnirea regională a reprezentanților Ministerului Agriculturii cu cei ai instituțiilor din județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Mureș, care pot interveni în conservarea și sistematizarea Parcului.
Potrivit comisarului șef al Gărzii de Mediu Suceava, Constantin Harasim, tema discuțiilor a fost proiectul de sistematizare a Parcului Național Călimani, măsuri necesare în vederea conservării rezervației naturale. Reprezentanții Gărzii de Mediu și ai Agențiilor de Protecția Mediului din cele patru județe au discutat și posibilitatea valorificării științifice a versantului unde funcționează acum o exploatare de sulf, prin aplicarea unui program de ecologizare a zonei.
Județul Suceava reprezintă principala cale de acces în Parcul Național Călimani, care se întinde pe suprafețe ce aparțin de trei euroregiuni de dezvoltare diferite.
În linii mari, proiectul de sistematizare a Parcului vizează o cartografiere a perimetrului, o serie de măsuri de securizare a zonei, desființarea unor drumuri secundare, marcarea zonelor interzise accesului turiștilor, stabilirea unui program de vizitare a Parcului, amenajarea unor drumuri de acces pentru turiști sau marcarea unor zone pentru exploatare științifică.
Un management mai bun al zonelor protejate din Parcul Național Călimani ar determina și o dezvoltare a turismului în județul Suceava. Zone precum Neagra Șarului, Panaci, Poiana Negri, bazinul Dornelor sau Poiana Stampei sunt tot atâtea posibilități de atragere a turiștilor români și străini.
În prezent, județul Suceava nu se poate lăuda cu aplicarea unor măsuri de conservare și sistematizare a zonei de munte ce face parte din Parcul Național Călimani. Comisarii Gărzii de Mediu Suceava s-au concentrat, în 2006, pe desființarea depozitelor de rumeguș din bazinul Dornelor. Odată cu deschiderea centralei termice de la Vatra Dornei, aceste depozite au început să dispară, rumegușul nemaifiind un factor agresiv pentru mediu. Există încă societăți comerciale sucevene care practică arderea deșeurilor pentru a scăpa de cheltuielile pentru transportul acestora. Cei care mai atentează în acest mod la integritatea mediului înconjurător riscă amenzi cuprinse între 300 și 500 de milioane de lei vechi.






