Scriitorul și publicistul Ion Drăgușanul a fost ieri, la ora prânzului, oaspetele Grupului Școlar „Alexandru cel Bun” din Gura Humorului, unde și-a lansat volumele „Mărturisitorii. O istorie a scrisului bucovinean” și „Măturătorii de zâmbete” (o carte de 800 de pagini, în care a încercat să adune „cam tot ceea ce este valoros în literatura din Bucovina”, și o mignonă carte de buzunar, cu proză satirică și epigrame, închinată memoriei lui George Gavrileanu, căruia-i reproduce pe copertă arlechinul „măturător de zâmbete”, simbolul de până mai an al festivalului de umor humorean) ultimele care mai apar sub sigla Grupului editorial „Ion Grămadă („Crai Nou – Mușatinii – Bucovina viitoare – Monitorul de Suceava”), întrucât, așa cum a precizat el, „grupul – care a editat până în prezent peste 400 de titluri – constituit pentru a sluji ridicării bustului eroului de la Cireșoaia, se va autodizolva la sfârșitul acestei veri prin împlinirea misiunii”. Întâlnirea cu dascălii (în frunte cu directorul Ioan Toma, care a purtat cu câțiva ani în urmă diagonala tricoloră de primar al urbei), elevii, dar și cu câțiva dintre iubitorii de literatură humoreni (dintre care n-au lipsit artistul plastic Radu Bercea, cel care a ilustrat cu o grafică delicată coperțile volumului „Mărturisitorii” și directorul Casei de Cultură, prof. Constantin Logigan, „un bun și străvechi prieten” al autorului) a avut loc în proaspăt amenajatul Cabinet de documentare și informare, recent inaugurat cu prilejul vizitei ministrului Educației, Cristian Adomniței. O lansare începută, „pentru amuzament”, cu recitarea de către autor a câtorva epigrame și continuată cu un amplu excurs în istorie care a accentuat greutatea unei cărți de memorie a spiritualității bucovinene (care-i cuprinde pe truditorii scrisului de la Teodor Racoce și Vasile Țintilă, la „cronicarul duios al Bucovinei” – cum a fost numit Emanuil Grigorovitza – și de la Vasile Gherasim și George Voevidca, „cei dintâi poeți bucovineni apăruți după Unire”, la atât de timpuriu dispăruții Mihai Horodnic și Ion Roșca, până la, din păcate, uitatul printre noi la sfârșitul anilor ’90 Teofil Lianu, și trăitorii poeți Vasile Pânzariu și Dumitru Oniga), o întreprindere curajoasă de care n-a îndrăznit nimeni să se apuce vreme de 90 de ani (de la 1918 încoace, de când Bucovina a întregit România Mare, și cu atât mai puțin după detrunchierea ei de trupul țării), carte care are la final și un calendar aniversar în care cititorii vor găsi și numele unor „personalități absolut ignorate”. O carte („Mărturisitorii”) scrisă inițial, așa cum a spus Ion Drăgușanul, „cu gândul că vreo 300 de exemplare vor pleca în nordul Bucovinei” dar care, din păcate, a fost radiată din planul editorial al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava fiind tipărită și „scoasă pe datorie”.





