Marian Munteanu: „Acest moment din istoria României este foarte greu”

Fostul lider al Pieței Universității, Marian Munteanu, a înființat, recent, o formațiune politică numită Alianța Noastră România (ANR). Marian Munteanu s-a aflat la sfârșitul săptămânii trecute la Suceava, unde s-a întâlnit cu simpatizanții săi, ocazie cu care a acceptat să acorde un interviu în exclusivitate pentru „Monitorul de Suceava”.
„Avem nevoie de intervenții legislative serioase care să blocheze destrămarea acestei țări”
– Ați definit partidul dvs., Alianța Noastră România, ca fiind un partid patriotic. De ce ANR este un partid patriotic și celelalte formațiuni politice nu sunt?
– În primul rând, partidele care au activat până acum în România au arătat ce pot face și știm ce au făcut și cred că oricine privește lucrurile care s-au întâmplat în România realizează că numai de patriotism nu a putut fi vorba. Într-o țară cu resursele noastre, cu oamenii noștri, cu atâtea lucruri bune, s-a ajuns să fie înstrăinate peste 40% din terenurile agricole, să fie date pe nimic resursele noastre, concesionate, să fie făcute retrocedări frauduloase. Economia în mare măsură e distrusă, doar 8-9% din capitalul românesc mai este în mâinile cetățenilor României, educația promovează tot felul de lucruri care sunt împotriva tradiției, împotriva istoriei noastre, împotriva demnității noastre, a culturii noastre și câte și mai câte. Deci, unde a fost patriotismul acestor politicieni, acestor lideri care s-au perindat pe poziții înalte – președinți, prim-miniștri, miniștri, deputați, senatori? Cred că toată lumea a ajuns la concluzia că după 25, 26 de ani de guvernări neatente, iresponsabile, care nu au ținut cont de interesele noastre, trebuie, în acest moment de cumpănă, să oferim și o altă direcție, măcar să reușim, în câteva zone, să putem salva ceea ce se mai poate salva și, ceea ce este și mai important, să putem deschide un nou drum. Un drum care să dea șansa cetățenilor care chiar își iubesc țara, care chiar sunt preocupați de viitorul acestei țări și de viitorul copiilor lor să construiască un alt mecanism, un alt sistem. Acest lucru nu se poate face peste noapte, este o chestiune care va dura, dar momentul alegerilor din decembrie poate marca un început bun. Un început bun, pentru că în 1990 câte speranțe am avut… Și câtă dezamăgire au produs aceste partide. Iar când spun partide mă refer la cele două mari partide desprinse din FSN, care au guvernat. Desigur, în jurul lor mai sunt câteva partide mai micuțe, dar care, de regulă, se află tot sub controlul lor. Avem nevoie de o formațiune politică nu numai atentă la problemele cetățenilor, ci care să-și construiască activitatea în jurul a trei elemente fundamentale – cinste, competență și patriotism. Eu cred că aceste elemente au lipsit într-o măsură desul de mare. Nu spun că nu au fost și oameni care nu s-au străduit pe plan local, diverse instituții și chiar în anumite zone mai înalte. Dar toate aceste încercări pozitive, toate aceste strădanii au fost anulate de comportamentul unor grupuri aflate la conducere. Or, doar în Parlament putem să găsim niște soluții. Noi avem nevoie de intervenții legislative serioase care să blocheze destrămarea acestei țări. Destrămarea ei atât din punct de vedere material, economic, cât și din punct de vedere sufletesc și cultural.
„Politicienii își încalcă cuvântul de azi pe mâine”
– Ați menționat cele două partide mari și, evident, vă refereați la PNL și PSD. Și, totuși, la începutul acestui an, ați acceptat candidatura la Primăria Capitalei din partea PNL…
– De-a lungul anilor, în acești 26 de ani, au fost câteva momente în care am încercat să zic: „Uite, domnule, dincolo de lucrurile care se petrec, poate totuși găsim niște forme de parteneriat în care să implicăm oameni din afara spectrului politic propriu-zis pentru a găsi niște soluții pentru oameni”. În București situația a fost și este dramatică. Gândiți-vă că Bucureștiul este un oraș cu un buget mai mare decât Viena. În asemenea situație spui: „Hai să punem umărul”. Există o deschidere din partea unei părți a unui partid; „Haide să lucrăm împreună, să facem un parteneriat”. Nu s-a putut. Sunt momente în care trebuie să încerci să faci ceva. Nu se poate 100%, dar faci 30%, 20%. Întotdeauna am fost un om deschis, constructiv, dar nu vedeți că nu se poate? Ei de fapt nu-și țin cuvântul, politicienii își încalcă cuvântul de azi pe mâine. Ați văzut partide mari care azi erau socialiste, a doua zi erau populare. Politicieni care spuneau că-și dau demisia în 5 minute și apoi luau altă decizie. Or ce comportament e acesta? Noi avem nevoie de o schimbare fundamentală, și asta nu se poate face decât plecând la o construcție cu oameni deciși să renunțe la toate aceste lucruri din trecut și să construiască ceva nou. Eu cred că este un moment și nu e vorba numai de momentul de cumpănă, eu cred că avem o obligație. Dacă va continua politica de până acum (și ați văzut oferta partidelor, ei vin cu aceiași oameni, aceleași structuri, nu s-a schimbat nimic) încă patru, opt, zece ani, mi-e teamă că vor fi consecințe extrem de grave. Eu cred că a venit momentul să înțelegem acest lucru și să ne implicăm cât mai mulți. Noi oferim o direcție de implicare pe zona care mie mi se pare esențială: patriotică, creștină ș.a.m.d.
– Între obiectivele vitale ale ANR am văzut că figurează și protecția mediului. Cât de importantă este educația ca o componentă pentru realizarea acestui obiectiv?
– Toate aceste elemente sunt corelate între ele, sunt interdependente. Pe de o parte, trebuie luate măsuri rapide. „Să oprim tăierea pădurilor”. Asta se poate face în cinci minute, nu e o treabă de mare lucru. Să declanșăm o politică de reîmpădurire. În același timp, în zona educației și plecând din școală, aceste lucruri trebuie promovate, corelate, însă cu niște măsuri educaționale mai largi, care să privească ansamblul populației. Aici nu e vorba doar despre ce le spui copiilor în școală. Este vorba și de o educație pe care trebuie să ne-o facem noi între noi. Să conștientizăm oamenii, să-i facem să înțeleagă ce înseamnă dacă distrugem acest patrimoniu uriaș. Noi avem o țară extraordinar de frumoasă. Ne batem joc de ea de multe ori sau acceptăm ca alții să-și bată joc. Acesta este un lucru care depășește o abordare strict ecologică. Este o chestiune de prioritate națională pentru că aceste măsuri, la rândul lor, se corelează cu celelalte – intervenție industrială, drumuri. Toate lucrurile astea trebuie să țină cont unele de altele. S-au luat decizii alandala, pur și simplu, determinate de niște interese imediate. Venea unul: ”Dom’le, cum pot eu să fac niște bani repede? Păi uite, mă duc în județul ăla, rad 1.000 de hectare, mi-am luat banii, plec acasă”. Asta nu este o gândire.
„S-a practicat un soi de slugărnicie și o ploconire continuă, lipsită de orice urmă de demnitate”
– „Un alt obiectiv vital al ANR este «păstrarea unui statut de demnitate în interiorul parteneriatelor și alianțelor strategice»”. Considerați că, la ora actuală, România are un statut demn în cadrul acestor alianțe?
– Liderii noștri, clasa noastră conducătoare și reprezentanții care au avut grijă de politica noastră externă, cu excepțiile de rigoare, au practicat două atitudini, ambele greșite. Spre Vest, spre aliatul nostru fundamental și partenerul nostru strategic, Statele Unite, și în general zona occidentală, s-a practicat un soi de slugărnicie și o ploconire continuă, lipsită de orice urmă de demnitate. Noi trebuie să fim niște aliați corecți, fideli, loiali, ca într-un parteneriat, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne reprezentăm și punctele noastre de vedere și interesele noastre. Cu demnitate, cu fruntea sus. E slugărnicia aia de tip fanariot, cu pupatul papucului la Înalta Poartă.
Cât privește relația dinspre Răsărit, e invers. Tot felul de zborșiri, țâfne. Noi nu ținem cont de o realitate geopolitică. Cel de-al Doilea Război Mondial a fost câștigat de acești doi aliați: Statele Unite și Rusia. Noi am fost o țară înfrântă. S-au luat niște decizii de acești doi aliați cu privire la noi. Trebuie să ținem cont de lucru acesta. Nu înseamnă să ne târâm pe jos, nici să zbierăm aiurea în tramvai la unul și la altul, ci să încercăm cu inteligență și cu rațiune să găsim dialogul potrivit, metodele potrivite, pentru a face înțeles punctul nostru de vedere.
– Ați mai făcut afirmații asemănătoare și s-a spus că sunteți antiamerican…
– Pentru că există niște indivizi care nu vor să înțeleagă… De fapt, cred că unii dintre ei sunt mai mult niște propagandiști și, neavând ce să-mi reproșeze mie, neavând nimic în activitatea mea care să fie incriminant sau care să mă poată pune într-o lumină proastă, ei născocesc tot felul de lucruri și formulează tot felul de critici. În toată lumea, în țările serioase și în țările mici, se practică această atitudine. Este firească. Asta nu înseamnă nici că ești împotrivă, nici că ești un individ incapabil de dialog, ci reprezinți cu cinste un popor care merită să fie reprezentat cu demnitate. Noi am avut de-a face de-a lungul istoriei cu multe imperii și am rezistat, tocmai pentru că ne-am comportat cu demnitate, cu fruntea sus. Când a fost cazul ne-am apărat pământul cu arma în mână, dacă am fost biruiți, am recunoscut lucrul acesta.
Prezența noastră în zona euro-atlantică este vitală și acest lucru nu se discută. Eu am militat din ‘90 pentru acest lucru, dar nu am militat pentru o aderare în Uniunea Europeană în care noi practic să nu fim capabili să ne spunem punctul de vedere. Dincolo de comportamentul unor oficiali străini, este vorba despre comportamentul reprezentanților noștri. Uitați-vă ce fel de imagine a României în lume a fost susținută când se aruncau pe fereastră milioane de dolari, se trimiteau tot felul de nefericiți în excursii și plimbări, niște nulități. Expoziții cu purcei și alte lucruri, în loc să ne promovăm, ca străinii aceia să ne cunoască realitățile. Eu de 25 de ani am o activitate internațională susținută, pe plan civic. O fac fără să am o susținere de undeva. O fac pentru că întotdeauna am crezut că este esențial să comunici lucrurile care privesc cultura ta, istoria ta, spiritualitate. Dar o inițiativă ca a mea sau a oricăruia înseamnă totuși puțin față de ceea ce ar trebui să facă instituțiile statului. Din păcate, aceste instituții nu au făcut acest lucru sau l-au făcut prea puțin. Trebuie să schimbăm și această abordare.
„Un popor destrămat, fără repere și identitate, fără o susținere a propriilor interese devine vulnerabil, manipulabil”
– „Păstrarea șiîntărirea caracterului creștin al acestei țări” este un alt obiectiv vital al ANR. De ce este nevoie de întărirea caracterului creștin?
– Pentru că există o propagandă și o intervenție dirijată care doresc să impună schimbarea acestui caracter. Eu cred că fiecare om este liber și trebuie să fie liber să-și aleagă o credință, o religie, o practică, e problema fiecăruia. Dar să facă această alegere în mod liber, nu prin influențe agresive, nu prin forme de intervenție a unor grupuri și sisteme bine finanțate care vin aici să creeze o propagandă mincinoasă, să înșele lumea în scopul schimbării profilului nostru identitar. Noi am rezistat în istorie pentru că am fost un popor unit la nevoie, un popor cu o cultură proprie, cu o limbă și o credință unitară. Aceste elemente de unitate ne-au făcut ca în anumite momente să ne putem mobiliza. Un popor căruia îi lipsesc aceste elemente devine vulnerabil. Până la urmă cei care dirijează și finanțează asemenea intervenții doresc să creeze o masă de persoane manipulabile care nu mai are repere. Asta folosește tuturor celor care doresc să câștige de pe urma noastră și a resurselor noastre. Un popor destrămat, fără repere și identitate, fără o susținere a propriilor interese devine vulnerabil, manipulabil, căruia i se pot băga pe gât produse proaste și scumpe și care devine un furnizor de muncă multă și prost plătită. E un uriaș business. Asta este situația României la ora actuală. Este o mare afacere din care noi pierdem zeci și zeci de miliarde anual și per total am pierdut mii de miliarde de dolari. Nu e nici o exagerare. Mii de miliarde de dolari. Ceea ce s-a întâmplat în România (n.r. – după Revoluție) depășește pierderile pe care le-am avut în orice război. Unii politicieni sunt conștienți de acest lucru, altora pur și simplu nu le pasă. Sunt lipsiți de responsabilitate. Sunt oameni care ajung în niște poziții fără să corespundă fișei postului. Unii acceptă, unii mai încearcă să facă ceva, cei mai puțini, și nu reușesc pentru că sunt ținuți de un întreg aparat. Mai este și o chestiune de curaj.
În ANR vor rezista „doar cei care îmbrățișează aceste valori”
– Care este situația organizării în teritoriu a ANR?
– Până săptămâna viitoare vom avea reprezentare în toate județele. Vorbim de nuclee mai mici, mai mari, sunt organizații mai numeroase, avem județe în care avem 700, 800, 1.000 de membri, în altele 200-300. Vom fi în situația ca foarte curând să definitivăm această structură teritorială. De asemenea, s-au acoperit aproape integral domeniile de specialitate, domeniile economico-sociale în cadrul unui colegiu departamental care lucrează și, în scurt timp, sub coordonarea prof. Coșa și a altor colegi economiști și nu numai, vom formula proiectul de țară în viziunea noastră, precum și anumite elemente de strategie economică, socială și culturală pe care le vom aproba în cadrul unui congres. În octombrie să începem promovarea acestor propuneri ale noastre, prezentarea candidaților și intrarea în alegeri.
– Aveți niște obiective, niște idealuri. Sunteți convins că toți cei care aderă la ANR susțin ideile dvs.?
– Eu nu pot să fiu convins de acest lucru, însă sunt convins că doar cei care îmbrățișează aceste valori vor rezista. Pentru că cei mai mulți oameni care au pornit la acest drum, colegi pe care-i cunosc, oameni din societatea civilă și intelectuali, au încercat să meargă la un partid, la altul și s-au lăsat păgubași. Sunt oameni corecți, oameni a căror biografie e cunoscută, cu realizări profesionale, cu anumite standarde etice. Sunt oameni în care poți avea încredere. Desigur, pot apărea și alții, pentru că pe măsură ce o organizație crește se pot întâmpla și mici evenimente mai neplăcute, dar vom ști să le gestionăm.
„Orice om care a realizat ceva în viață are obligația morală să facă ceva pentru semenii săi”
– Spuneați la un moment dat că vă propuneți să atingeți un scor de peste 10% la alegerile generale. Vă mențineți această țintă?
– Eu am zis așa: între 7-8% și 10-12, 13%…Am făcut ce am putut împreună cu colegii mei să punem la punct o structură, să punem la punct un pachet de măsuri și un program, să finalizăm o modalitate de prezentare corectă și coerentă în fața compatrioților noștri, atât cât putem noi. Datoria noastră este să facem tot ce este omenește posibil să găsim soluții. Noi nu umblăm cu promisiuni că vom aduce salarii de 5.000 de euro, suntem realiști, știm care e situația și tot ce pot eu să vă garantez este că-mi voi ține cuvântul.
– Ce se va întâmpla cu ANR dacă nu veți intra în Parlament?
– Mergem înainte. Noi am pornit o construcție pe care să o punem în slujba României și eu personal nu am să mă opresc aici. Mi-am încetat orice altă activitate pentru că acest moment din istoria României este foarte greu. Eu cred că orice om care a realizat ceva în viață are obligația morală să facă ceva pentru semenii săi. Și eu încerc să fac lucrul acesta.
(interviul integral poate fi vizionat pe www.monitorulsv.ro)