Marea dezamăgire

Nu, marea mea dezamăgire nu e ratarea calificării, întrucât sunt deja imunizat la genul ăsta de evenimente, din moment ce de la precedenta calificare la World Cup se împlinește un sfert de veac peste doi ani, iar dacă forțăm puțin calendarul și vocabularul, putem zice că ultima dată când am mers la un Campionat Mondial era… acum un mileniu! Iar în acest „mileniu” cu o durată de 23 de ani, am asistat la toate experimentele cu putință făcute la echipa reprezentativă a României, atât în iarbă, cât și pe banca tehnică, românii perindați pe acolo fiind mai degrabă amuzanți decât performanți sau eficienți, în timp ce străinul adus, neamțul Daum, s-a dovedit a fi o panaramă în totalitate, de la bazaconiile debitate ca”strategii tactice”până la aducerea lui fiu-su pe post de masor sau secund sau ajutor de ceva sau fochist sau naiba știe ce, dar sigur pripășit și el pe lângă echipa România, conform unor obiceiuri tipic românești. Ei bine, în tot acest context năucitor pentru spectatorul obișnuit, suporter necondiționat al echipei țării sale, nu cred că a existat român care să nu se fi bucurat la numirea lui Mirel Rădoi caselecționer și care să nu-și fi pus speranțe, dacă nu în marea performanțăizvorâtă instantaneu, atunci măcar în schimbarea de optică și de atitudine la nivelul selecționatei țării. Adică, după ce tot el dusese Naționalade tineret în elitacontinentală, ne gândeam că acei tineri vor fi promovați masiv, că România va deveni și la seniori echipa aia avântatăde la under 21. Când colo, ce văzurăm? Un amestec absolut ilogic de fosile și copii, de la neisprăviții care toată viața lor au luat bătaie, lăsați parcă moștenire la Națională (alde Keșeru, Chichireș- sau cum l-o chema! – Maxim, Toșca, loseri și născuți, și făcuți încă mai loseri în carierele lor doar hazlii) până la un prichindel care, vă jur, habar n-avea ce-i cu el acolo, și de ce cică s-ar bate vreo juma’ de planetăpentru el! Eu zic că Mirel a luat-o din loc, și că înainte de a face tâmpenii și mai mari, bine că s-a cărat! Vorba e: aducem și noi chiar antrenor, sau iar găsim maimuțe de tipul Olăroiu, Stoichiță, Șumudică, Contra!? Că tocmai ce l-am auzit pe un fost mare fotbalist evocând performanțele lui Piți, lasă-ne! Cum, care Piți? Ăla care a făcut România să joace cel mai urât fotbal de pe planetă, cum titrau austriecii!