– Cu biroul situat la etajul cinci al unei clădiri de sticlă, un anume comisar Andrei Nichitoi îi ia de proști pe ziariști trimițând când are el chef informații, și acelea trunchiate, despre activitatea instituției pe care vremelnic o conduce
Ce-ți trebuie să fii polițist la crimă organizată? Mult fler pentru a prinde infractorii care de cele mai multe ori sunt cu un pas înainte în materie de tot ce vrei, informatori, multă muncă și ziariști pe care să-i poți lua la mișto ori de câte ori dorești. Un personaj ajuns șef la o astfel de structură în urmă cu ceva vreme și-a făcut un obicei din a vorbi în doi peri de fiecare dată când este întrebat despre o problemă anume. Ce-i drept vorbește foarte frumos, de parcă ziaristul ar vrea să audă exemple de pălăvrăgeală civilizată și nu niște amărâte de informații despre activitatea acestei structuri plătită din bani publici. Ori, cu orice prilej, acele date trebuie scoase cu cleștele, și invariabil ajung trunchiate de parcă ar fi un rebus ce trebuie descâlcit atât de ziariști cât și de cititori. Inițial, am crezut că este o practică a sistemului, dar după ce ne-am consultat cu colegii noștri din alte județe și am văzut faxurile pe care aceștia le primesc prompt, în aceeași zi și cu date complete, de la colegii domnului, prin merite proprii, comisar Andrei Nichitoi (foto), am ajuns la concluzia că suntem luați de proști. În virtutea unei bune colaborări cu instituția condusă vremelnic de persoana recent amintită de la etajul cinci al unei clădiri de sticlă am suportat aceste integrame fără de înțeles, precum și scuzele că mai mult nu se poate. Și, în momentul în care un ziarist a avut curajul să ceară revenirea la un normal trimis în derizoriu, amintindu-i interlocutorului că marile dosare de crimă organizată au șchiopătat vizibil prin instanțe, răspunsul a venit ferm. Dar nu a fost cel scontat, ci sub forma unei întrebări, de bun simț, așa cum ne-a învățat șeful de la cinci: „Ați luat ceva la bord?”. Jignit de aceste afirmații, ziaristul i-a cerut ofițerului să vină să-l testeze cu fiola, dar a rămas doar cu propria părere despre starea sa. Andrei Nichitoi i-a închis telefonul în nas. Să fie oare și marea coteală un capitol al codului de bune maniere?
