Maranta este o plantă originară din Brazilia și din zonele tropicale ale Africii. Genul cuprinde aproximativ 20 de specii. Cele mai cultivate sunt Maranta Arundinacea, Maranta Bicolor și Maranta Leuconeura.
Această plantă este cultivată mai ales pentru frunzele sale ornamentale, late, ovale, lungi de până la 19 centimetri și late de zece centimetri. Pentru a-și conserva umezeala, frunzele se pliază noaptea sau atunci când luminozitatea este foarte mare, de aici și denumirea populară dată de americani, „Planta care se roagă”. Florile Marantei sunt mici, albe cu pete purpurii și nu sunt foarte frumoase. Acestea au trei petale și o stamină mare în interior. Pe măsură ce planta îmbătrânește, petele de pe frunze se închid la culoare, efectul ornamental al acestora devenind și mai puternic.
Îngrijire
Maranta poate fi cultivată atât în casă, cât și în seră neavând nevoie de lumină din abundență. Este asemănătoare, ca aspect și cerințe față de mediu, cu Calathea, cu care e confundată uneori. Spre deosebire de aceasta, Maranta este mai mică și are lăstari ușor târâtori. Este o floare cu vegetație continuă, care se simte bine în spații calde și umede. Temperatura optimă este de 18-25 de grade Celsius. Iarna trebuie să aveți grijă ca planta să nu fie ținută în locuri unde temperatura coboară sub 8-10 grade Celsius. Maranta are nevoie de un aer foarte umed. În lipsa umezelii atmosferice, frunzele se rulează sau se usucă pe margine și în final mor. Planta trebuie udată cu regularitate, încercându-se ca pământul să se mențină umed, însă nu excesiv. În momentul în care udați planta, este important ca apa folosită să fie la temperatura camerei. De asemenea, este bine ca frunzele să fie pulverizate zilnic cu apă călduță. În ceea ce privește substratul, pământul potrivit pentru Marantă este un amestec de turbă, pământ de frunze, cu puțin pământ de grădină și nisip. Acesta trebuie să țină umezeala, dar, în același timp, să permită scurgerea excesului de apă. Iarna, când planta intră în perioada de repaus, pământul nu trebuie să fie foarte umed, și se recomandă să îl lăsați să se usuce între udări.
O dată pe săptămână amestecați îngrășământ în apa pe care o folosiți pentru udat. Maranta are rădăcini care se dezvoltă foarte mult. De aceea, este recomandat ca aceasta să fie plantată în ghivece adânci. Pentru a-i menține o formă cât mai plăcută, cel puțin de două ori pe an tăiați marginile. Transplantarea într-un ghiveci de dimensiuni mai mari se face primăvara.
Înmulțire, paraziți și boli
Înmulțirea se face prin divizarea tufei în lunile februarie – martie sau prin butășire, vara. Planta este rezistentă atunci când vine vorba despre paraziți și boli. Cel mai mare dușman al acesteia este lipsa de umiditate. Aerul uscat este extrem de dăunător pentru Maranta și duce la apariția unor pete maronii pe marginea frunzelor. De aceea, este recomandată pulverizarea zilnică a frunzelor. De asemenea este indicat să lăsați lângă ghiveci un vas cu apă. Altă cauză a pătării frunzelor este prezența clorului și a fluorului în apa de udat. Pentru a evita problemele, folosiți apă care a stat 24 de ore într-un vas deschis. Este posibil ca Maranta să se usuce sau să se ofilească după ce a înflorit. Acest lucru nu înseamnă că planta a murit. Ea trebuie îngrijită în mod normal și în scurt timp își va reveni.
