Cu binecuvântarea Înaltpresfințitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, Protoieria Fălticeni a marcat pe 24 ianuarie Ziua Unirii Principatelor Române prin conferința „Ținutul Fălticenilor în contextul Unirii Principatelor”. Manifestarea, moderată de părintele protoiereu Adrian Dulgheriu, s-a desfășurat la sediul Protoieriei Fălticeni, marți, 23 ianuarie, fiind prezenți preoți și numeroși invitați.
În deschiderea conferinței s-a rostit rugăciunea „Tatăl Nostru” și s-a intonat imnul „Deșteaptă-te, Române!”, după care preotul Florin Grigorescu de la parohia Uncești a prezentat evenimentele istorice petrecute la data de 24 ianuarie 1859, premergătoare Marii Unirii de la Alba Iulia, din 1918. Preotul Grigorescu a prezentat și rolul bisericii în proclamarea acestui mare episod istoric din viața poporului român, printre membrii Divanului reunit în septembrie 1857 fiind și opt reprezentanți ai clerului, iar ședințele Divanului au fost deschise printr-o cuvântare a mitropolitului Sofronie.
La Fălticeni, lupta pentru unire s-a înfăptui cu implicații social-politice
PreotulFlorin Grigorescu a făcut și o analiză a ținutul Fălticenilor în contextul Unirii Principatelor, scoțând în evidență patriotismului local.
„Cei mai mulți politicieni de la Fălticeni erau grupați încă din anul 1856 sub forma unui comitet unionist, condus de Alecu Botez Forăscu. În lupta pentru unire îi amintim pe Nicu Gane, frații Iancu și Vasile Cantacuzino, frații Matei și Alecu Millo, frații Dimitrie și Alecu Grigoriu (Văsescu), frații Manolache, Costache și Dimitrie Morțun, stareții de la mănăstirile Râșca și Slatina și covârșitoarea majoritate a țăranilor zonei Fălticeniului. După alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza la Iași și București, la Biserica «Adormirea» din Fălticeni s-a ținut un Te Deum de mulțumire a împlinirii visului Unirii românilor din Moldova și Valahia, după care s-a încins o uriașă horă a unirii de toți cei prezenți. Unul dintre reprezentanții comitetului unioniștilor ales la Fălticeni a fost Toader Grumăzescu, din partea rădășenenilor, care i-a adunat pe consăteni la primăria satului, unde au luat biciul boieresc și l-au rupt în bucăți, ca semn al libertăților ce urmau să fie dobândite. Un alt episod a fost prezența unui grup de rădășeneni conduși de același Toader Grumăzescu la palatul lui Cuza de la Ruginoasa, pentru a-l ura pe domnitor la Anul Nou 1860. Pentru faptul că au zăbovit prea mult la domnitor, dat fiind faptul că foarte mulți boieri erau la rând să intre la Cuza, au atras condamnarea la 6 zile de închisoare a boierului Vasile Canta din Fălticeni. Această dispoziție a fost anulată la porunca lui Mihail Kogâlniceanu. Faptul că ne-am unit la 1859 este un îndemn ca să rămânem uniți așa cum spunea Cuza și nu va mai exista graniță în veci între Moldova și Țara Românească. Rugăm pe Bunul Dumnezeu să apere unitatea românilor și a Bisericii Ortodoxe noastre strămoșești, în veci”, a coincis părintele Florin Grigorescu la finalul prelegerii.
Spectacol artistic dedicat Unirii
Un grup de elevi de la Liceul Tehnic „Mihai Băcescu” din Fălticeni, îndrumați de părintele profesor Ciprian Meștereanu și prof. Maria Peiu, au interpretat piesa de teatru „Alexandru Ioan Cuza și Unirea”. Momentul artistic s-a încheiat cu invitația membrilor Cenaclului folcloric „Veșnicia s-a născut la sat”, îndrumați de pr. prof. Bogdan Feștilă, de a se prinde în Hora Unirii.
La final, părintele protoiereu Adrian Dulgheriu le-a mulțumit celor care au dorit să-și aducă aminte de unul din cele mai importante evenimente din istoria României.
„Este bine să ne reîmprospătăm acest episod istoric din viața noastră. Mulțumim părintelui Florin Grigorescu pentru modul în care ne-a introdus în atmosfera unui moment din istoria noastră strămoșească, părintelui profesor Bogdan Feștilă, care ne este alături în astfel de evenimente împreună cu frumoșii lui ucenici pe care îi îndrumă cu atâta măiestrie, părintelui Ciprian Meștereanu și prof. Maria Peiu, fără de care nu am fi avut posibilitatea să organizăm această activitate”, a precizat protopopul Adrian Dulgheriu.
