Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, cu semnificație deosebită pentru comunitatea ortodoxă, a adunat la Putna mii de credincioși din ţară şi de peste hotare.
Hramul de pe 15 august, de la Mănăstirea Putna, a fost mai mult decât o sărbătoare. A fost credință vie, adâncă, un loc de întâlnire a tradiției, a speranței, a iubirii față de aproape.
Sfânta Liturghie arhierească, invitații de pe scenă, discursurile acestora, pelerinii îmbrăcați în costume populare au conturat un tablou impresionant la ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare.
Credincioșii au ascultat slujba oficiată în curtea mănăstirii și s-au închinat la locuri cu încărcătură spirituală aparte – mormântul Sfântului Ștefan cel Mare, icoana făcătoare de minuni „Maica Domnului cu Pruncul”, moaștele Sfântului Iacob Putneanul și ale altor sfinți.
Printre credincioși s-au aflat și oameni politici suceveni și șefi ai mai multor instituții publice.
La Sfânta Liturghie arhierească la praznicul Adormirii Maicii Domnului au slujit Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților; Preasfințitul Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix; Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud; Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.
„Construită între 1466 și 1469 de către Sfântul Voievod Ștefan cel Mare ca necropolă pentru familia domnească, Mănăstirea Putna rămâne de peste cinci veacuri un far al credinței, culturii și identității românești”, a transmis Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
- ”Trebuie să ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu curați cu trupul și sufletul”
Părinte Ieronim, Episcopul Daciei Felix, a spus în cuvântul său că această sărbătoare este „un adevărat Paște de vară, nu pentru că ar fi similar cu Paștele Domnului Hristos ca semnificație și lucrare, ci prin aspectul acesta al trecerii din viața pământească a celei mai scumpe persoane din istoria bisericii, a spiritualității, a creștinismului.
Sfânta Fecioara Maria. Sfânta Fecioara Maria nu este o eroină, nu este o persoană însemnată sub aspectul lumesc al înțelesului, ea este o persoană cu totul specială, care a fost prorocită de îndată ce primii oameni s-au împotrivit voii lui Dumnezeu și au căzut în neascultare vrând să fie ca Dumnezeu, dar fără de Dumnezeu.
(…)
Noi astăzi avem de împlinit ceva mai profund, curățirea sufletului nostru. Care se realizează tot printr-un dar primit de la Domnul nostru Iisus Hristos, darul curățirii păcatelor. Trebuie neîncetat să ne împăcăm cu Dumnezeu, pentru că datorită firii noastre îndreptate spre păcat, întotdeauna avem nevoie să ne curățim prin baia mărturisirii sau spovedania, prin mărturisirea păcatelor, așa cum și în viața trupească trebuie tot timpul să ne spălăm de întinăciunile lumii acesteia. Trebuie să ne prezentăm înaintea lui Dumnezeu curați cu trupul și sufletul”.
La rândul său, starețul Mănăstirii Putna, Arhimandrit Melchisedec Velnic, a spus despre Fecioara Maria: „Ne iubeşte. Ne iubește nu oricum, ci cu dragostea fiului ei, cu dragostea de mamă. O mamă care ne înfiază pentru a-l naște în noi pe fiul ei, pe Hristos Domnul. Este o cinste și o responsabilitate de care ne vedem nevrednici, dar pe care le primim cu smerenie și încercăm să răspundem acestei chemări, de fii ai ei.
Maica Domnului a ocupat un rol central în viața ctitorilor Mănăstirii Putna și, în mod deosebit, a Sfântului Ștefan cel Mare și a Sf. Ierarh Iacob Putneanul. Sf. Ștefan închină nu mai puțin de trei biserici adormirii ei, iar mănăstirea Tazlău este cu hramul Nașterea Maicii Domnului.
Iar Sf. Iacob Putneanul, când a început restaurarea Mănăstirii Putna, 1755, a ferecat în argint icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni”.
Melchisedec Velnic a mulțumit oaspeților, invitaților și a oferit câteva daruri.
