– Acestea au fost sfințite duminică, în cadrul unei slujbe ecumenice care a reunit la mănăstire câteva mii de credincioși
– Clopotul cel mare cântărește aproape două tone si a fost donat mănăstirii de o familie de credincioși din județul Iași
– Celelalte două clopote au fost donate de patronii indieni ai combinatului Siderurgic din Galați
Mii de credincioși de stil vechi din întreaga țară au poposit duminică în satul Roșiori, din comuna Forăști, pentru a asista la slujba de sfințire a clopotelor mănăstirii Sfântul Mare Mucenic Mina.
Vechi lăcaș de închinare pe meleagurile județului Suceava, mănăstirea Sfântul Mare Mucenic Mina își trage seva încă din anul 1800, atunci când a fost înființată. Timpul nu a fost prea blând cu viețuitorii care și-au legat numele de cel al Mănăstirii, iar mănăstirea a avut de suferit la fel de mult. Impresionanta construcție de acum este cea de a treia și a fost durată pe culmea dealului ce străjuiește comunele învecinate Forăștiului, după revoluția din1989.
„Ne-am gândit, cu darul lui Dumnezeu și cu rugăciunile Sfântului Mare Mucenic Mina, să redăm credincioșilor cele două biserici de lemn care s-au pierdut și, în plus, să o facem pe aceasta, mare, din piatră. Știm că piatră pe piatră de vom pune, nici porțile iadului nu vor birui. În vremea lui Ștefan cel Mare s-au durat atâtea mănăstiri fără ajutoarele pe care noi le primim de la sponsorii noștri: wole, fadrome, ifroane și tot felul de utilaje. Deci putem, și ar fi păcat să nu facem ceva trainic care să rămână în urma noastră. Ne-am convins cu toții că, noi cei 7 viețuitori ai mănăstirii, am reușit să ridicăm ceea ce acum vedem cu ochii noștri trupești. Chiar ne gândeam de unde avem atâta putere, dar tot noi ne răspundem că suntem niște administratori pe acest deal, ajutați de bunul Dumnezeu să facem aceste lucruri ca să dăinuie peste veacuri”, a spus starețul mănăstirii, arhimandritul Varnava.
Totuși, construcția nu era completă, deoarece nu avea și un clopot corespunzător. Clopotul celei de a doua mănăstiri care a existat aici între anii 1934-1937 a fost luat la biserica din satul Oniceni și actualii călugări din mănăstire nu au dorit să-l mai ceară înapoi. S-au descurcat cum au putut, dar au sperat mereu că rugăciunile le vor fi auzite și va avea și biserica lor un clopot pe măsura impresionantei construcții.
“ Știm cu toții că clopotele sunt glasul lui Dumnezeu . Ați observat că noi, în această sfântă mănăstire, avem trei biserici: una reprezentând biserica din 1800 – când a fost pentru prima dată mănăstire pe acest deal, a doua biserică pentru cea din perioada 1934 – 1937 și cea de-a treia, biserica mare, construită după 1989. Noi ne-am rugat la Dumnezeu să avem trei clopote, așa cum avem trei turnuri și trei stele sub turnul axion al bisericii de piatră. Și iată că Dumnezeu ne-a învrednicit să avem un clopot după cum îl auzim cu toții, și îl aude întreaga lume în satele din jurul mănăstirii, până hăt în depărtare”, a adăugat părintele Varnava.
Clopotul cel mare are 1560 de kilograme, curat, fără limbă și fără suportul de susținere. Acum este înălțat pe un postament la doar 2 metri de la pământ și în zilele senine clopotul se aude tocmai din șoseaua Neamțului. Când va fi, însă, înălțat la peste 30 de metri, va face să răsune zarea de sunetul său. După clopotul mare viețuitorii de la Mănăstirii Sfîntul Mina au mai primit două clopote din partea conducerii Combinatului Sidex Galați, ai cărei patroni sunt indieni, deci budhiști ca religie. „Anul 2006 a fost unul cu foarte multe probleme ale naturii slobozite de Dumnezeu. Când tragem clopotul mare, am văzut cu toții cum împrăștie norii. Asta înseamnă că clopotul acesta nu a venit în mijlocul nostru la voia întâmplării, ci a venit pe acest deal să ne păzească Dumnezeu prin glasul lui, să ne ajute ca acest loc să fie păzit de grindini și de toată prigoana care vine peste noi”, ne-a povestit părintele stareț Varnava.
Istoria clopotului de aproape două tone este destul de interesantă, iar harul de povestitor al starețului a făcut-o și mai atractivă. „Ne-a vizitat într-o zi o familie din Iași care din vorbă în vorbă și văzând că avem un singur clopot, mic, de 400 de kilograme, și auzind de dorința noastră de a avea un clopot de peste o tonă, s-a oferit să ne ajute gratuit. Clopotul a fost lucrat de un meșter tânăr, de 28 de ani, din Baia Mare, care lucrează clopote de numai doi ani și este foarte cunoscut în străinătate. Asta a fost dorința noastră și Dumnezeu ne-a ajutat să avem în mijlocul nostru acest clopot mare, prin dragostea acelei familii din Iași. Dacă nu aveau râvnă , nu puteau să vină tocmai din Iași să ne facă un clopot”, a mai spus părintele arhimandrit Varnava.
