Strategie

Maidanezii castrați, lăsați să facă ordine printre câinii comunitari



Primăria Suceava recurge la o soluție mai puțin obișnuită pentru a rezolva problema câinilor comunitari din municipiul Suceava. După ce, marți, conducerea primăriei a fost anunțată de reprezentantul asociației austriece de protecția animalelor Vier Pfoten că aceasta nu se mai poate ocupa în acest an de sterilizarea câinilor comunitari din municipiul Suceava și din zonele limitrofe, așa cum anunțase la începutul lui 2009, municipalitatea recurge la alt plan.
Viceprimarul Lucian Harșovschi a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, că în perioada următoare câinii vor fi sterilizați în adăpostul pe care primăria îl are în Lunca Sucevei, după care vor fi aduși din nou în locul din care au fost luați. În logica edililor municipali, bazată pe simțul de teritorialitate al animalelor, maidanezii deja stabiliți într-o zonă a orașului nu vor accepta să-și majoreze grupul cu câini străini.
Un medic și un tehnician veterinar vor conduce trupele de hingheri ale primăriei
„Noi ne-am pus mari speranțe în această fundație pentru sterilizări gratuite, pentru că primăria asigura doar masa și cazarea personalului veterinar și eventual decontul transportului. În aceste condiții, am gândit alt plan de combatere a acestor câini maidanezi. Avem două echipe, una de noapte și una de zi, una condusă de medicul veterinar angajat la primărie și cealaltă de tehnicianul veterinar. Analizăm posibilitatea ca, după ce strângem acești câini și îi trecem prin adăpost pentru deparazitare, vaccinare și sterilizare, după ce li se aplică tatuajul și crotalia pe ureche, să îi returnăm în zona de unde au fost prinși, sperând că în acest fel vom rezolva problema. În zona liberă nu vor veni alte grupuri de câini pentru că, se știe foarte bine, câinii își păstrează teritoriul și încercăm cu această ocazie să strângem doar câinii agresivi”, a explicat Harșovschi noua strategie. Ritmul de sterilizare ar fi de patru-șapte câini pe zi, iar în stradă s-ar întoarce, teoretic, doar câinii de talie mică, cei mari urmând a fi păstrați în adăpostul supraaglomerat din Lunca Sucevei.
Pușcărie de la 6 luni la 3 ani pentru cine lasă câinii de izbeliște
Totodată, acesta a făcut un apel la suceveni să anunțe ori de câte ori observă persoane care abandonează câini în stradă și a precizat că cei care recurg la abandon riscă pedeapsa cu închisoarea, în baza legii 205 din 2004 privind protecția animalelor, care sancționează „foarte grav” abandonul câinilor.
Harșovschi a arătat că actul normativ spune clar că abandonul sau alungarea animalelor se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și cu amendă între 10.000 și 100.000 de lei.
„Vă asigur că prima persoană care va fi descoperită că abandonează câini va fi amendată și i se va face dosar penal”, a spus viceprimarul. Abandon este considerată acțiunea sătenilor din zonele limitrofe Sucevei, de a aduce prin piețe sau pe lângă buncărele de gunoi cățeluși din propriile gospodării, dar și lăsarea câinilor pe străzi, nesupravegheați de proprietar.
În adăpostul Primăriei Suceava sunt cazați, la această oră, în condiții total improprii, 1.586 de câini, din care 158 au fost strânși de pe străzi numai luna trecută. Legislația din România nu permite eutanasierea decât în cazul animalelor care suferă de boli grave. Cei clinic sănătoși trebuie îngrijiți în adăposturi până la sfârșitul vieții lor sau pot fi dați spre adopție iubitorilor de animale.



Recomandări

O nouă campanie de vaccinare antirabică a câinilor, în contextul în care rabia și-a arătat puternic colții în acest an

Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc, directorul executiv al Direcției Sanitar Veterinare Suceava
Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc, directorul executiv al Direcției Sanitar Veterinare Suceava

Deputata AUR Veronica Grosu îl invită pe Ilie Bolojan în Broșteni pentru a constata „prin propriile simțuri” nevoile reale ale sinistraților

Deputata AUR, Veronica Grosu, îl invită pe Ilie Bolojan în Broșteni pentru a constata „prin propriile simțuri” nevoile reale ale sinistraților
Deputata AUR, Veronica Grosu, îl invită pe Ilie Bolojan în Broșteni pentru a constata „prin propriile simțuri” nevoile reale ale sinistraților