Există diverse subspecii umane. Una dintre cele mai ciudate este cea pe care o găsim în cărțile de zoologie sub numele Becali. Ea prezintă la rândul ei diverse încrengături. Cea mai periculoasă dintre ele e alcătuită din frații Ioan (cu varianta de export „Giovanni”) și Victor Becali. Ceea ce scot ei pe gură nu sunt vorbe, ci toxine. Atunci când nu sunt flegme, așa cum i-a tras numitul Ioan unui cunoscut ziarist, absolut live și la oră de maximă audiență TV. Tot el, cu alți câțiva ani în urmă, a tranșat un conflict de principii cu un alt ziarist prin antologica aserțiune: „Bă, te fac de la brâu în jos, în morții mă-tii!”. Aserțiunea ca aserțiune, dar tranșarea era cât pe ce să se producă! Nu știu dacă a plătit cineva vreo amendă după chestia de la televizor, sigur e că Ioan și-a cam rărit aparițiile la televiziuni. Cu câțiva ani în urmă i-a fost anulată și licența UEFA de „procurator”, adică de traficant de fotbaliști. Nici o pagubă în familie: a preluat golănia Victor. Prilej cu care a ajuns brusc și specialist. L-am văzut alaltăieri seara, invitat la un GSP. A debitat numai enormități dar cu un tupeu pe care nu l-am mai întâlnit decât la frate-su. Iar ăia doi, lingăii de serviciu, n-au îndrăznit să-l contrazică nici măcar o dată în cele 14-15 minute cât l-am suportat eu pe borfaș. Ce mai, știa tot: cine se bate pentru titlu, cine va retrograda, ăia cu lot, ăilalți nu, antrenorul ăla e sculă mare, ălălalt nici nu există, și tot așa. Mafalda în toată regula, pe lângă care Silviu Brucan părea un biet diletant. Asta mie nu-mi miroase a bine. E semn că subspecia umană Becali a ieșit din criză. Semn că au mai dat țepe sau chiar tunuri. Că au făcut rost de vopsele proaspete pentru fel de fel muhaiele pe care le-au vândut sau urmează să le vândă pe post de fotbaliști. Câteva semnale există deja pe piață: Moți la Ludogorets, Daniel Niculae la Kuban, Chiricheș, Săpunaru, Tamaș sunt „pe țeavă” etc. Dar eu, simplu telespectator, cu ce-am greșit?