MAE: Ucraina trebuie să mențină nivelul de protecție a drepturilor minorităților naționale



Ucraina trebuie să mențină nivelul de protecție a drepturilor minorităților naționale pentru a rămâne ancorată în parcursul său european, susține MAE, care își exprimă profunda preocupare față de o posibilă deteriorare a sistemului de protecție a drepturilor acestor minorități, informează Mediafax.”Ucraina trebuie să mențină nivelul de protecție a drepturilor minorităților naționale pentru a rămâne ancorată în parcursul său european. Ministerul Afacerilor Externe urmărește cu maximă atenție deciziile noilor autorități de la Kiev, în mod deosebit cele privind redefinirea cadrului normativ, prin abrogarea sau revocarea unor legi adoptate în perioada anterioară. În contextul abrogării, în cursul zilei de 23 februarie 2014, de către Parlamentul Ucrainei a Legii Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic Ministerul român al Afacerilor Externe exprimă profunda preocupare față de o posibilă deteriorare a sistemului de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.Ministerul Afacerilor Externe consideră că, pentru a rămâne ancorată în parcursul său european, Ucraina trebuie să mențină nivelul de protecție a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, inclusiv a drepturilor lingvistice dobândite ca efect al legii adoptate în 2012 și revocate ieri, 23 februarie 2014, de autoritățile de la Kiev.”Mai mult decât atât, este necesar ca acest sistem să fie consolidat prin măsuri de implementare sistematică și eficientă, lucru care nu s-a întâmplat în trecut. Ministerul Afacerilor Externe reamintește faptul că, la momentul adoptării sale, Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat în domeniul lingvistic a făcut obiectul unor serii de observații și sugestii de îmbunătățire din partea Înaltului Comisar al OSCE pentru Minoritățile Naționale și a Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, care a adoptat două avize cu privire la lege. Reamintim, de asemenea, faptul că, la acel moment, Ministerul român al Afacerilor Externe a criticat textul legii întrucât acesta menționa, printre limbile minoritare care intră în domeniul său de aplicare, și așa-zisa limbă «moldovenească», și a demonstrat netemeinicia acestei prevederi”, precizează MAE. Ministerul menționează că aluat notă de motivația care a stat la baza abrogării actului normativ menționat, și anume faptul că legea ar fi fost adoptată cu nerespectarea Constituției Ucrainei, respectiv a Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare.”De asemenea, am luat notă de declarațiile oficialilor ucraineni conform cărora un nou act normativ în domeniu va fi elaborat, cu consultarea minorităților naționale din Ucraina. Ministerul Afacerilor Externe exprimă așteptarea ca autoritățile de la Kiev să întreprindă cât mai rapid demersuri pentru elaborarea și adoptarea unei noi reglementări cuprinzătoare în materie care să țină cont de prevederile convențiilor internaționale la care Ucraina este parte, prioritar de dispozițiile Cartei europene asupra limbilor regionale și minoritare și ale Convenției cadru privind protecția minorităților naționale și care să remedieze deficiențele constatate anterior”, se mai arată în comunicatul MAE.



Recomandări

După ce a promovat la proba scrisă pentru permisul de conducere inclusiv analfabeți, comisarul-șef Radu Obreja a cerut să fie achitat

Comisarul-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava
Comisarul-șef Radu Obreja, fostul șef al Serviciului Permise și Înmatriculări Suceava

Deputatul AUR Petru Negrea: „România nu poate rămâne tăcută în fața eliminării limbii române din școlile din regiunea Cernăuți”

Deputatul Florin Pușcașu consideră că România ar trebui să condiționeze ajutoare pentru Ucraina cu menținerea liceelor în limba română în această țară

Florin Pușcașu consideră că firmele românești au nevoie de un sistem de impozitare mai mic și predictibil și de o descentralizare a serviciilor publice
Florin Pușcașu consideră că firmele românești au nevoie de un sistem de impozitare mai mic și predictibil și de o descentralizare a serviciilor publice