MAE își exprimă, într-o declarație pentru MEDIAFAX, dezacordul față de menținerea deciziei guvernului olandez de implementare, de la 1 iulie, a măsurilor mai restrictive privind accesul românilor pe piața muncii din Olanda, inclusiv asocierea acestora cu forța de muncă provenită din state terțe.
MAE consideră că aceste măsuri nu răspund cerințelor reale de pe piața muncii olandeze și nu corespund obiectivului comun de a susține piața internă în cadrul UE prin eliminarea tuturor restricțiilor și barierelor existente.
„Subiectul s-a aflat permanent în atenția Ministerului Afacerilor Externe încă din luna aprilie 2011, când ministerele olandeze implicate au propus adoptarea respectivelor măsuri”, mai afirmă Ministerul. Instituția precizează că încă din aprilie a făcut demersuri, prin Ambasada României la Haga, pentru a transmite autorităților olandeze poziția și argumentele părții române privind caracterul nefundamentat al măsurilor prin care se intenționează restrângerea suplimentară a accesului cetățenilor români pe piața olandeză a forței de muncă.
„De asemenea, ambasada a participat activ la întâlniri pe această temă cu mediul guvernamental, parlamentar, academic și de afaceri din Olanda. Subiectul a figurat și pe agenda consultărilor bilaterale la Haga la nivel de director general din MAE din 26 aprilie, respectiv a discuțiilor oficialilor români cu ministrul olandez al afacerilor europene, Ben Knappen, cu prilejul vizitei acestuia la București la 11 mai. În cadrul întrevederilor și contactelor cu partea olandeză, MAE a subliniat importanța pe care România o acordă liberalizării pieței muncii pentru cetățenii săi, având în vedere inclusiv beneficiile pe care lucrătorii români le aduc economiei olandeze, fapt recunoscut și de asociațiile profesionale din această țară. A arătat că lucrătorii români, prin numărul lor relativ redus, aproximativ 3.000 în 2010, precum și prin domeniile de activitate vizate, în special turism, agricultură și horticultură, nu reprezintă o amenințare pentru piața de muncă olandeză, ci, dimpotrivă, răspund cererii de pe piața forței de muncă, ocupând locuri de muncă pe care cetățenii olandezi nu le preferă. A reiterat necesitatea ca legislația și procedurile olandeze să respecte strict reglementările europene din domeniu”, precizează MAE.
Ministerul spune că va continua dialogul cu partea olandeză pentru identificarea unor soluții care să conducă la ameliorarea accesului lucrătorilor români pe această piață. „O bună ocazie în acest sens o va reprezenta prezența la București, la sfârșitul lunii august 2011, a membrilor Comisiei parlamentare nepermanente care analizează măsurile guvernului de la Haga referitoare la problematica forței de muncă”, spune MAE.
Totodată Ministerul de Externe spune că, în dialogul pe această temă cu Comisia Europeană din luna mai 2011, oficialii săi și-au exprimat îngrijorarea cu privire la intenția de înăsprire a condițiilor de acordare a permiselor de muncă pentru lucrătorii români (și bulgari) în unele state membre ale UE, inclusiv Olanda, și au făcut apel la Comisie să analizeze eventualele măsurile pe care orice stat membru intenționează să le adopte în acest domeniu, pentru a se asigura că sunt respectate prevederile legislației comunitare.
De asemenea, România a solicitat Comisiei să elaboreze un nou raport privind impactul liberei circulației a lucrătorilor asupra piețelor muncii din UE, cu accent pe circulația lucrătorilor provenind din România (și Bulgaria), ținând cont de faptul că în luna decembrie 2011 expiră cea de-a doua fază a regimului tranzitoriu.
Cetățenii români și bulgari, la fel ca imigranții din afara Uniunii Europene, vor primi permise de lucru în Olanda doar în „condiții excepționale”, conform noilor măsuri adoptate de Parlamentul de la Haga.
Proiectul care conține aceste prevederi, inițiat de ministrul Muncii, Henk Kamp, a fost adoptat de Parlamentul olandez în pofida avertizărilor Uniunii Europene privind riscul încălcării dreptului la libera circulație.
Olanda este unul dintre celelalte zece state UE care au menținut restricțiile la angajare pentru cetățenii din România și Bulgaria după aderarea celor douaă state la UE în 2007. Începând de la 1 ianuartie 2014, românii și bulgarii vor putea lucra liber în toate statele membre UE.
