Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns sâmbătă seara la Suceava, cu un avion privat, la Aeroportul „Ștefan cel Mare”, pentru al 15-lea an consecutiv. Lumina a fost adusă de arhimandritul Serafim Grigoraș, starețul Mănăstirii „Sfântului Ioan cel Nou” de la Suceava, și de preotul consilier Viorel Ilișoi. La aeroport au fost prezenți Preasfințitul Damaschin Dorneanul, preoți și diaconi din județele Suceava, Neamț și Botoșani și din Ucraina, primarul Sucevei, Ion Lungu, președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, prefectul Alexandru Moldovan, deputatul Bogdan Gheorghiu, viceprimarul Lucian Harșovschi, vicepreședintele Niculai Barbă, administratorul public Irina Vasilciuc, precum și câteva sute de credincioși, inclusiv copii.
La aeroport, Lumina Harică a fost primită cu o scurtă ceremonie religioasă, după care a fost împărțită delegațiilor preoțești de la mănăstiri și de la parohii. Președintele CJ, Gheorghe Flutur, a declarat că este la fel de emoționat ca în urmă cu 15 ani, când a adus pentru prima dată în România Lumina de la Ierusalim, în cadrul programului „Paște în Bucovina”. Acesta a venit să ia lumină cu „Lampa lui David”, felinarul pe care în 2009 l-a folosit pentru a transporta flacăra în avion. „O păstrez în casă la loc de cinste și arde Sfânta Lumină și la noi în casă, în fiecare an”, a spus Gheorghe Flutur.
Tot despre emoția întâlnirii cu locurile sfinte ale creștinilor a vorbit la aeroport și primarul Ion Lungu, în același timp exprimându-și regretul că în acest an nu a ajuns încă la Ierusalim. „Iată că vine Ierusalimul la noi prin această Lumină Sfântă, care aduce atâta bucurie celor care cred și așteaptă acest moment deosebit de la miezul nopții, când se spune Hristos a înviat”, a spus Ion Lungu.
Lumina de la Sfântul Mormânt din Ierusalim a fost adusă pentru prima dată în România la Paștele ortodox din anul 2009, la inițiativa lui Gheorghe Flutur. În 2009 au fost însă două delegații românești care au plecat la Ierusalim, una de la Suceava, a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și Consiliului Județean Suceava, și una a Patriarhiei Române, care a anunțat, după Flutur, că va aduce Lumina Sfântă. În anii următori Biserica și-a impus autoritatea în problemele religioase și cea mai importantă sărbătoare a creștinilor ortodocși a fost completată cu un ritual nou. Din anul 2010 doar Patriarhia a adus în România lumină de la Ierusalim. În 2010, 2011 și 2012, din delegație a făcut parte și Gheorghe Flutur. De menționat că din anul 2015, canalul de televiziune al Patriarhiei, Trinitas, transmite în direct atât aprinderea luminii la Mormântul Sfânt de la Ierusalim, cât și aducerea luminii în România.
Ritualul de aducere a luminii nu a fost întrerupt nici de pandemia Covid-19 și de regulile stricte de călătorie din 2020-2021.
Aprinderea Focului Sfânt la Ierusalim este menționată în cărți biblice datate din secolul VIII e.n.
Aprinderea miraculoasă a focului în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim este cel mai cunoscut eveniment din slujba Paștelui ortodox și, totodată, cel mai vechi miracol, fiind consemnat prima dată la sfârșitul secolului al IV-lea. Fenomenul se petrece în sâmbăta Paștelui Ortodox, în același mod și în același loc, de sute de ani. Locul unde apare Lumina Harică este considerat mormântul lui Hristos.
La Ierusalim, ritualul Paștelui Ortodox este respectat cu rigurozitate. Sfântul Mormânt este controlat din noaptea Vinerii Mari, de polițiști civili necreștini – un arab, un turc și unul din partea statului Israel. Ei verifică toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea și îl controlează corporal pe arhiereul grec care răspândește vată pe Mormântul Sfânt.
Se sting toate luminile, se sigilează ușa Sfântului Mormânt și gardienii rămân de pază, până când se aprinde Lumina Sfântă. Procesiunea pentru Vecernia Sâmbetei Mari se formează la sediul Patriarhiei Ortodoxe, iar la ora 9.00 pornește spre Biserica Sfântului Mormânt, se face înconjurul bisericii de trei ori, apoi patriarhul cu toți slujitorii se retrag în altarul bisericii ortodoxe de vizavi și stau în așteptare.
La ora 12.00, patriarhul este condus în fața Sfântului Mormânt, unde este controlat de polițiști necreștini, în prezența reprezentanților oficiali armeni, catolici și copți, să nu aibă vreo sursă de foc. Apoi patriarhul desigilează ușa Sfântului Mormânt și intră în prima încăpere, însoțit de un arab musulman. Acesta rămâne aici și supraveghează, în timp ce patriarhul intră în a doua încăpere și îngenunchează în fața lespezii Sfântului Mormânt. Se sting toate lumânările, candelele și luminile și în biserică se pogoară tăcerea. După 15-20 de minute de rugăciune, în biserică apare o lumină puternică, precum un fulger, coborând în zig-zag din cupola mare a bisericii. Vine deasupra Capelei Sfântului Mormânt, ca un glob de lumină ce se sfărâmă în mici bucăți, apoi intră înăuntru ca o rază subțire de foc, coboară pe lespedea Mormântului și aprinde vata răspândită deasupra.
Patriarhul adună cu mâinile vata aprinsă de o flacără galben-verzuie, care timp de câteva minute nu arde. Apoi pune vata aprinsă în două cupe de aur și iese în prima încăpere. Aici, în prezența musulmanului, aprinde două buchete mari de câte 33 de lumânări, cât anii pe care îi avea Iisus, iar cupele le dă afară, pe două ferestre mici, la doi diaconi ortodocși.
Aceștia duc o cupă la Sfântul Altar, iar pe a doua la Biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena, de la Patriarhie. Apoi patriarhul iese în fața Sfântului Mormânt, cu cele două făclii aprinse și strigă de trei ori: „Veniți de luați Lumină!”. De la patriarh iau atunci Lumină și catolicii, armenii și copții, ducând-o în altarele lor, unde o păstrează tot anul. La două ore după miezul nopții Liturghia Învierii ia sfârșit.
