O statistică recentă, realizată de Direcția de Asistență Socială – Persoane adulte Suceava, arată că din totalul de peste 14.000 de persoane cu handicap înregistrate la nivelul județului Suceava, peste 3.500 sunt nevăzători. Mulți dintre aceștia au trecut de 60 de ani. Sunt, însă, destui tineri care au certificat de nevăzător, cu gradul II sau I. Alți o sută de minori se confruntă cu acest handicap de vedere. În ciuda numărului mare de nevăzători din județ, nu există nici o școală pentru aceștia, copiii și tinerii fiind nevoiți să ia drumul către alte localități din țară: Târgu Frumos, Buzău, București, Cluj, Arad, dacă doresc să se „școlească” și, mai apoi, să obțină un loc de muncă. Studiile superioare trebuie urmate în universități normale.
– Informaticieni, profesori, juriști, maeștrii de șah – nevăzători suceveni
Cu toate că există dificultăți în educația persoanelor nevăzătoare, sunt suceveni care s-au specializat, au urmat după studiile liceale facultăți și fac cinste Asociației Nevăzătorilor – Filiala Suceava. Ștefan Cristian Halus a urmat facultatea de informatică, după ce a terminat liceul special pentru nevăzători, și se ocupă de rețeaua de calculatoare a Asociației Naționale a Nevăzătorilor București. „Suceveanul este cel care a creat site-ul Asociației și el se ocupă în continuare de informațiile care se pun pe site. Tot el se ocupă și de cărțile în format electronic. Și la Suceava avem peste 100 de CD –uri în format MP3 (cărți vorbite)”, ne-a spus președintele filialei sucevene a nevăzătorilor, Grigore Baran. O altă suceveancă, Adina Pădurariu – nevăzătoare, a făcut facultatea de litere și este profesor la un liceu din Tîrgu Frumos. Mihai Bursuc a terminat Facultatea de Drept, urmează acum masteratul și este încrezător că își va găsi un loc de muncă în acest domeniu. Un alt tânăr nevăzător sucevean, Gabi Drăghici, clasat în dese rânduri pe primul loc la competițiile naționale de șah, lucrează acum în Spania ca instructor, la un club de șah. De fiecare dată când vine în România își vizitează foștii colegi „de șah”, care continuă să activeze în clubul din cadrul filialei sucevene.
– Frații Jderi „cântăresc” 15 kilograme în limbajul Braille
Pe lângă șah, nevăzătorii suceveni își petrec timpul citind cărți în limbajul Braille. La biblioteca amenajată la Filiala Județeană se află peste 1.000 de volume din toate domeniile, care sunt la mare căutare printre nevăzători. Dacă cei care nu au probleme cu ochii au avantajul de a citi o carte tipărită într-un volum sau două trei volume, nevăzătorii au ceva mai mult de lucru. Cartea „Poezii” de Mihai Eminescu are șase volume, romanul „Voievodul” de Dumitru Lucinescu tot șase, fiecare cântărind aproape un kilogram. „Cei trei Dumas” a lui Andre Mourois are șapte volume, „Viața lui I.L. Caragiale” de Șerban Cioculescu are zece volume, „Contesa de Charny” de Alexandre Dumas are 19 volume, culminând cu „Frații Jderi” în 24 de volume, care cântăresc împreună 15 kilograme. În bibliotecă sunt de la romane clasice până la cărți de psihologie, istorie, aventuri, călătorii sau istorie. Cele mai solicitate sunt romanele de Alexandre Dumas și de Jules Verne. Lecturarea cărților cu ajutorul degetelor nu este un lucru greu pentru cei care au învățat alfabetul Braille. Sunt nevăzători care au învățat acest alfabet în copilărie, alții la maturitate. Pentru cei mai mulți dintre cititorii nevăzători cititul reprezintă o adevărată pasiune, din acest motiv ei terminând de „lecturat” volume de sute de pagini în doar câteva zile. Unii dintre membrii asociației au citit deja toate volumele din bibliotecă, iar acum folosesc mai mult CD -urile în format MP-3, cu ajutorul calculatorului sau DVD Player-ului.
Din 3.500 de nevăzători, doar o sută au un loc de muncă
Dacă până în 1990, sute de nevăzători erau angajați în câmpul muncii, la secția Cartonaj Suceava, astăzi doar vreo sută au un loc de muncă: cartonaj, maseori, educatori, dintr-un total de 3.500 de persoane nevăzătoare. „Angajatorii încă nu-și dau seama că o persoană cu handicap vizual poate să muncească în anumite domenii poate mai conștiincios decât o persoană normală, spun asta din propria experiență, pentru că am lucrat cu nevăzători, și s-au dovedit a fi foarte competitivi. Nevăzătorii pot fi utili în societate, doar să li se ofere șansa de a dovedi acest lucru”, ne-a mai spus președintele filialei sucevene, Grigore Baran
– „Bastonul alb” – prietenul cel mai ieftin și la îndemână al nevăzătorilor
Majoritatea nevăzătorilor trăiesc din alocația socială de 1.780.000 de lei, la care se adaugă indemnizația pentru însoțitor, în valoare de aproape trei milioane de lei vechi. Cu acești bani nevăzătorul poate să-și plătească o persoană care să aibă grijă de el sau să primească un însoțitor specializat din partea Direcției de Asistență Socială. Deși vedem prin filme câini dresați care să însoțească o persoană nevăzătoare, totuși, din ce ne-au povestit chiar nevăzătorii, un astfel de animal este foarte costisitor de achiziționat (costă mii de euro), dar și de întreținut. „Românii sunt mult prea săraci pentru a-și permite ca însoțitor un câine foarte instruit”, ne-a spus un năvăzător. Astfel, cel mai apropiat instrument care poate să le mai dea puțină independență nevăzătorilor este bastonul alb, care poate fi achiziționat de la filială la prețuri foarte mici (30-50 de mii de lei vechi). Importanța acestui baston a făcut ca nevăzătorii să-i dedice o zi specială – 15 octombrie, considerată „Ziua bastonului alb”. De asemenea, de la sediul filialei nevăzătorii pot să-și mai achiziționeze ceasuri de mână sau de masă, la prețuri ce nu depășesc o sută de mii de lei vechi, așa zisele „ceasuri vorbitoare”.
– Apel: calculatoare „uzate” pentru nevăzători
Sucevenii nevăzători beneficiază de un club al lor, unde aceștia se întâlnesc pentru diferite competiții de cultură generală, concursuri naționale: „Prietenii cărții Braille”, „Pe meridianele lunii”, precum și competiții sportive, totuși, aceștia și-ar dori câteva calculatoare pentru a avea acces mai ușor la informații. „Noi suntem conectați la Internet, avem un program special care poate fi folosit la calculator și care poate fi instalat ușor pentru fiecare persoană în parte, doar că nu avem calculatoare. Chiar facem un apel către firmele sau persoanele care renunță la computere, pe motiv de uzură fizică sau morală, să ni ele doneze, pentru că ar avea acces la lectură și la informații mult mai mulți nevăzători”, ne-a explicat Baran. Tot la clubul filialei nevăzătorilor s-a format un taraf al nevăzătorilor, care cu ani în urmă era pe primul loc la festivalul organizat anual la nivel național. Din păcate, din lipsă de fonduri acest festival „a murit”, nu însă și taraful de la Suceava.
Cotizație de șase sute de mii de lei vechi anual pentru nevăzători
În municipiul Suceava sunt 541 de nevăzători, dar în vârful piramidei se află localitățile Dumbrăveni și Dărmănești cu cei mai mulți nevăzători în raport cu populația respectivelor comune, în jur de 50 de persoane. Majoritatea nevăzătorilor din județ sunt și membri ai Asociației de nevăzători, Filiala Suceava. Persoanele nevăzătoare care au gradul I plătesc asociației o cotizație anuală de 600.000 de lei, iar cei cu gradul II, suma de 300.000 de lei vechi, bani care se folosesc pentru dotarea clubului și acoperirea cheltuielilor interne ale filialei. Anul acesta se împlinesc o sută de ani de la înființarea Asociației Nevăzătorilor din România, una dintre cel mai vechi asociații din țară, care are în subordine 30 de filiale.
