Renovarea clădirii monument ”Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei le-a dat bătăi de cap celor responsabili cu derularea acestui grandios proiect. Apariția unor lucrări neprevăzute și necesitatea abordării pe parcurs a unor soluții tehnice diferite de cele prinse în proiect au dus la o creștere substanțială a valorii cheltuielilor. La această creștere a contribuit în ultima perioadă și mărirea substanțială a prețurilor materialelor de construcție, lucru care a dus la o creștere însemnată a cofinanțărilor Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților în acest proiect, diferențele plătite însemnând milioane de lei. ”Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei reprezintă un monument istoric din clasa A, construit între anii 1896-1898 de arhitectul vienez Peter Paul Brang, fiind restaurat și consolidat astăzi printr-un proiect finanțat cu fonduri europene. După finalizarea lucrărilor de reabilitare și modernizare, clădirea va deveni Centrul Muzeal „Cazinoul Băilor”.
Reparațiile au scos la iveală problemele grave ale clădirii monument
Pentru a vorbi despre stadiul lucrărilor de astăzi la cazinoul dornean l-am contactat pe inginerul Ciprian Muscă, responsabilul financiar de proiect din partea Centrului Eparhial Suceava. Ceea ce trebuie să spunem dintr-un început este faptul că după zeci de ani în care clădirea a fost practic abandonată, reabilitarea ”Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei a început în urmă cu trei ani într-un moment de precolaps, clădirea fiind în stare de ruină cu risc de prăbușire. ”Reabilitarea unei clădiri în aceste condiții înseamnă neprevăzut la fiecare operațiune de desfacere a lucrărilor vechi. Cu sinceritate vă spun că am tremurat la fiecare metru de tencuială sau tavan îndepărtat pentru reabilitare. Surprizele, așa cum era de așteptat, au apărut. O problemă majoră a fost ciuperca, care există în toată zona Dornelor și care dacă inițial a fost identificată doar în subsol, în realitate această ciupercă a fost prezentă în toată clădirea, necesitând lucrări de tratare consistente și costisitoare”, ne-a spus Ciprian Muscă.
Între timp sistemul de drenuri a rezolvat problema apei din subsol, iar clădirea este acum uscată. De asemenea, schimbarea acoperișului a închis o altă sursă de infiltrare a apei și crearea mediului propice dezvoltării ciupercii. Exploatarea clădirii trebuie făcută în viitor cu foarte multă atenție, altfel problemele pot reveni. Ciprian Muscă vorbește despre modul de protejare a clădirii: ”Aici mă refer în special la operarea stației de pompare. Ținerea apelor sub control și evacuarea acestora din drenuri se face printr-o stație de pompare pe circuite prevăzute cu clapete de sens care acționează în funcție de nivelul apei. Sistemul de burlane și jgheaburi trebuie și el exploatat corespunzător, altfel apa din zona acoperișului poate crea probleme cu ciuperca. Se încearcă montarea unui sistem de degivrare a burlanelor și jgheaburilor pentru a preveni înghețarea acestora și degradarea lor. Practic problemele majore ale clădirii, care au și dus la transformarea ei în ruină, au fost apele din subsol și cele din zona acoperișului.”
Creșterile de prețuri la materialele de construcții au influențat financiar proiectul
Explozia prețurilor materialelor de construcții încă din perioada pandemiei și de la declanșarea războiului a influențat financiar derularea aprovizionării cu acestea.
Ciprian Muscă vorbește despre problemele apărute: ”Prețurile au crescut, acest lucru este clar că a afectat și șantierul de la Vatra Dornei. Constructorul a transmis o estimare a impactului noilor prețuri în restul lucrărilor de executat de aproape 1,4 milioane de lei. Ca beneficiar, Arhiepiscopia a făcut demersuri către Agenția pentru Dezvoltare Regională – Nord Est, prin care a solicitat suplimentarea sumelor alocate acestui obiectiv. Până în prezent Arhiepiscopia Sucevei a suplimentat bugetul proiectului cu aproape 3 milioane de lei, peste contribuția proprie de 2% asumată prin contractul de finanțare, însă susținerea unor sume mai mari este dificilă.” În privința decalării termenelor de realizare a lucrărilor se poate spune că la momentul depunerii proiectului graficul de execuție a fost întocmit pe an calendaristic complet. Temperaturile de la Vatra Dornei însă nu au permis executarea lucrărilor de construcții în perioada noiembrie – aprilie, în cei doi ani de execuție acumulându-se practic o întârziere de 8 luni. Anul acesta s-a reușit execuția lucrărilor interioare și pe perioada iernii și se speră ca termenul fixat să fie respectat și finalizarea lucrărilor să aibă loc până la finele anului în curs.
Soluții tehnice schimbate din mers
Lucrările de consolidare și renovare a clădirii Cazinoului din Vatra Dornei, începute la mijlocul anului 2019, s-au desfășurat fără întrerupere în cursul celor 3 ani scurși de atunci. Evaluarea inițială prin Documentarea de Avizare a Lucrărilor de Intervenție (DALI) a fost făcută destul de bine. Ciprian Muscă vorbește despre modificările de soluții tehnice apărute între timp: ”Singurele modificări la punerea în operă a proiectului au venit ca urmare a schimbării soluției de încălzire. Inițial încălzirea a fost prevăzută cu o centrală pe lemne, iar spațiul de sub terasa dinspre parc era gândit ca depozit de lemne. Soluția nu era una fericită, pentru un monument istoric, având în vedere disconfortul creat de depozitul de lemne, dar și de coșul de evacuare a fumului. Investițiile făcute în centrala termică a orașului, dar și o posibilitate viitoare de conectare la gaz metan a oferit o nouă perspectivă, care a permis recuperarea unor spații importante. Foarte importantă pentru punerea în valoare a arhitecturii clădirii a fost eliminarea plăcii de beton dinspre parc, care nu se încadra de niciun fel în spațiul dintre clădirea Cazinoului, Izvorul Sentinela și Parc. Clădirea este deja racordată la rețeaua termică a orașului și este încălzită din această toamnă.”
Lucrări cu continuitate, pentru finalizarea proiectului în termenul fixat
Dacă în primele două ierni s-au făcut doar cofrări pentru plăci interioare de consolidare, pentru scena sau scările ce urmau a fi turnate, s-au armat pereții sau s-a intervenit la grinzile afectate ale acoperișului, în cursul anului 2021 s-au finalizat lucrările la structura de rezistență, inclusiv turnarea plăcilor și a scărilor, instalațiile electrice și termice, tencuieli interioare. La exterior au fost efectuate lucrări la fațade, au fost montate tâmplăria și învelitoarea de tablă la corpul central.
”Pentru finalizarea proiectului mai sunt de executat lucrările cele mai migăloase: arhitectura interioară și exterioară, curtea de lumină și stațiile de pompare.Se lucrează intens la instalații, tavane, izolații, se tencuiește în subsol, se zidesc camerele din subsol, se realizează operațiile de biocidare, se înlocuiesc elementele de susținere a tavanului în sala centrală și multe alte lucrări. Au fost finalizate și ornamentele, parte dintre acestea au fost realizate în atelierul artistului Alexandru Siminic de la București și au fost aduse în șantier. Provocarea acestei perioade este finalizarea sălii centrale și a curții de lumină. Oricum stadiul lucrărilor cel puțin la exterior este vizibil cu ochiul liber. Mai este încă foarte mult de lucru, este una dintre cele mai dificile lucrări de reabilitare, însă sperăm că experiența constructorului va face ca în anul 2022 să finalizăm reabilitarea obiectivului”, a spus responsabilul de proiect Ciprian Muscă.
Un efort suplimentar deosebit pentru finalizarea unui mare proiect
Proiectul de la Vatra Dornei trebuie finalizat, iar pentru asta trebuie cu siguranță să fie un efort comun, o lucrare a tuturor factorilor implicați, care să asigure finalizarea lucrărilor. În jurul clădirii va fi amenajată curtea engleză care este prevăzută în proiect. În măsura în care se vor putea accesa fonduri europene, cu siguranță se va depune un proiect și pentru reabilitarea zonei situate între imobil și parc. Dacă nu se vor accesa fonduri, va fi realizată o amenajare simplă care să pună în valoare clădirea.
O importantă parte din lucrările suplimentare apărute la clădirea cazinoului din Vatra Dornei a fost achitată de către Arhiepiscopie. Ciprian Muscă vorbește despre aceste suplimentări de fonduri: ”Spre exemplu există diferențe de manoperă sau lucrări privind învelitoarea de tablă. Până în prezent valoarea proiectului a fost suplimentată cu 3 milioane de lei. Față de această sumă, Arhiepiscopia încearcă să mai acopere lucrări de aproape 2 milioane de lei. Sperăm ca până la urmă constructorul să reușească să se încadreze în bugetul proiectului cu aceste sume. Este un efort uriaș pe care îl face Arhiepiscopia pentru a reabilita acest monument istoric. Practic, de la o cofinanțare de 2%, stabilită prin contractul de finanțare, s-a ajuns ca Arhiepiscopia să acopere aproape 25% din valoarea proiectului.”
Speranțele constructorilor și ale beneficiarului sunt ca în această toamnă întreaga lucrare să fie finalizată, iar cazinoul Vatra Dornei să-și recapete strălucirea de altădată.
