– Deși cu costuri minime situl pe care se află ruinele Curții Domnești ar putea fi transformat în primul parc arheologic din România, Primăria Suceava, care deține terenul, nu dă semne c-ar dori să se implice
– Dacă Primăria Suceava ar accepta și s-ar implica în transformarea sitului în parc arheologic, circuitul turistic de vizitare ar putea circumscrie întreg centrul istoric al vechiului oraș, perimetru care include Curtea Domnească, Biserica Sf. Dumitru și Turnul Lăpușneanu, Biserica Sf. Gheorghe – Mirăuți și Biserica Domnițelor
Proiectul Complexului Muzeal Bucovina, prin care s-a propus Primăriei Suceava amenajarea sitului pe care se află ruinele Curții Domnești și transformarea lui într-un parc arheologic vizitabil, rămâne deocamdată fără răspuns. Deși s-au depus două documentații (în lunile februarie și aprilie a.c.) solicitându-se acordul de principiu pentru lucrările de amenajare (întrucât terenul aparține Primăriei), precum și implicarea instituției administrative sucevene cu suma modică de 70 de milioane de lei, nu există până la această dată nici un semnal că Suceava ar putea să dețină primul parc arheologic din România.
– Un monument istoric de categoria A
Considerată ca fiind prima mare reședință a domnitorilor Moldovei, Curtea Domnească din Suceava își are originea în perioada domniei lui Petru I Mușat, în jurul anului 1386. Ea a progresat ca amploare în timpul domniei lui Alexandru cel Bun când a fost amplificată cu construcții din piatră (palate, locuințe, turnuri). Curtea Domnească a fost remodelată esențial, cel puțin în două rânduri, în vremea lui Ștefan cel Mare și apoi în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, ultimul mare ctitor al ei fiind Vasile Lupu. Nelocuită, părăsită total la sfârșitul sec. al XVII – lea, ea s-a ruinat, intrând în atenția cercetătorilor și restauratorilor abia la începutul anilor 50’. Campaniile de cercetare arheologică s-au desfășurat în ritmul conferit de fondurile alocate, anul de grație (în care pentru cercetare s-a acordat suma de 500 milioane lei) fiind 2004, anul marii comemorări semimilenare a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt. Amplasat în plin centrul urbei, situl arheologic, al cărui aspect este inestetic, prezentând chiar pericol pentru cei care se aventurează acolo (teren nepăzit și acoperit de bălării, gropi, ruine, grămezi de piatră depozitate pentru lucrările de restaurare, barăci de organizare de șantier părăsite în cea mai mare parte a anului, ca să nu mai vorbim de mormanele de gunoaie aruncate de locuitorii din împrejurimi), este împrejmuit cu un gard din panouri metalice ridicat de firma RESTACO, firmă care efectuează (în măsura în care i se alocă fondurile) lucrările de restaurare. Fiind vorba de un monument istoric de categoria A, există un amplu proiect de restaurare a Curții Domnești care prevede înălțarea zidurilor până la un anumit nivel și realizarea unui punct muzeistic în aripa estică.
– Ministrul Culturii s-a arătat dispus să dubleze suma pentru lucrările de conservare și salubrizare
Propunerea CMB de amenajare a sitului și transformarea lui într-un parc arheologic s-ar putea realiza fără prea mari cheltuieli. În momentul de față în baza unui program de cercetare arheologică (inclus în cadrul Programului Național de Cercetare Arheologică din România), program care s-a clasificat la nivel național pe locul 5, Comisia de Arheologie de pe lângă Ministerului Culturii și Cultelor a aprobat o finanțare de 75 de milioane lei. Florin Hău, coordonatorul lucrărilor arheologice și de conservare primară care se efectuează la Curtea Domnească din Suceava (lucrări avizate de Comisia Națională de Arheologie, de șeful proiectului de restaurare, arhitectul Gheorghe Sion de la Institutul Național al Monumentelor Istorice București, și, implicit, de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava) spune că suma este destinată pentru două categorii de lucrări (care se desfășoară deja din data de 15 iunie a.c.), conservare și salubrizare. Așa cum subliniază el, situl, deși are împrejmuire, este nepăzit de un an, așa că a trebuit să fie curățat de gunoaie și bălării. Cu suma alocată lucrările ar fi trebuit teoretic să dureze până la data de 15 august, dar, după recenta vizită la Suceava a ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, care s-a arătat dispus să dubleze suma (chiar în aceste zile se perfectează cel de-al doilea contract de suplimentare a sumei) se va lucra (dacă se obțin banii) până la jumătatea lunii octombrie. Florin Hău a precizat că, în ceea ce privește cercetarea arheologică propriu-zisă, „se lucrează la cercetarea problematicii de factură stratigrafică și planimetrică din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, iar, prin sondaje arheologice, la definirea începuturilor Curții Domnești de la Suceava, care datează din timpul domniei lui Petru Mușat”. Pe de altă parte „se lucrează la curățirea și consolidarea zidurilor ruinelor Curții Domnești, protejarea traseului unor zidării din epoca lui Alexandru cel Bun și ierbicidarea unor suprafețe destul de mari pentru preîntâmpinarea creșterii bălăriilor”. În paralel firma RESTACO lucrează în aripa de est la restaurarea a două pivnițe. Dacă Primăria Suceava ar accepta și s-ar implica în transformarea sitului în parc arheologic, circuitul turistic de vizitare ar putea circumscrie întreg centrul istoric al vechiului oraș, perimetru care include Curtea Domnească, Biserica Sf. Dumitru și Turnul Lăpușneanu, Biserica Sf. Gheorghe – Mirăuți și Biserica Domnițelor.
