O sentință a Tribunalului Milano într-un proces intentat de premierul italian Silvio Berlusconi împotriva unui jurnalist a fost adus ca exemplu de practică la dosarul de la Judecătoria Sectorului 1 în care președintele Traian Băsescu a chemat în judecată un ziarist pentru un articol negativ. Jurnalistul Cristian Oprea a fost audiat de instanța Judecătoriei Sectorului 1 în legătură cu acuzațiile președintelui Traian Băsescu potrivit cărora printr-un articol i-ar fi vătămat dreptul la onoare și reputație.
În ședință a apărut o discuție în contradictoriu între avocați în privința audierii președintelui Traian Băsescu în acest proces. Instanța a respins audierea președintelui, ca nefiind utilă, însă nu datorită susținerilor avocatului lui Băsescu.
Avocatul a afirmat că oricine se poate adresa instanței dacă nu i-a „plăcut ce a apărut în presă”, și deși este vorba despre un articol de opinie, a cerut jurnalistului probe pentru lucrurile susținute în articol.
Cristian Oprea a explicat că articolul său a avut la bază o serie de declarații ale președintelui Traian Băsescu, pe care le-a interpretat.
Instanța Judecătoriei Sectorului 1 a decis să reia dezbaterile în acest proces peste o săptămână, pentru a lămuri care este societatea care editează ziarul „Cotidianul”, întrucât acțiunea președintelui este îndreptată împotriva trustului Realitatea- Cațavencu, care nu există ca entitate juridică.
La sfârșitul lunii septembrie, președintele Traian Băsescu i-a chemat în judecată pe ziaristul Cristian Oprea – angajat la „Cotidianul” și trustul Realitatea-Cațavencu, cerând despăgubiri civile simbolice de 100 lei, pentru articolul „Traian Băsescu, deziceri pe toată linia de supervizarea trocului PDL-PRM”, publicat în 5 septembrie.
Avocații jurnalistului și ai trustului Realitatea-Cațavencu susțin că acuzațiile făcute de șeful statului sunt nefondate, deoarece articolul contestat de Traian Băsescu „nu conține vreun element defăimător”.
Șeful statului a intentat o acțiune în instanță în luna septembrie criticând articolul semnat de Cristian Oprea care ar conține afirmații prin care autorul încearcă să acrediteze ideea „că șeful unui stat modern, membru al Uniunii Europene, este de fapt un personaj care «manipulează» întreaga viață politică a țării”.
„Mai mult, chiar persoana subsemnatului, detașată de calitatea de șef de stat, este pusă în discuție prin afirmația «șeful statului a încercat să inducă ideea că are preocupări înalte”, se arată în acțiunea președintelui.
În document se mai arată că faptele care i se impută ziaristului contravin normelor de drept obiectiv, reprezentând „atingeri grave” ale drepturilor la onoare și reputație ale președintelui Traian Băsescu.
Șeful statului cere instanței obligarea ziaristului și a trustului Realitatea-Cațavencu la plata a o sută de lei, reprezentând despăgubiri civile simbolice pentru prejudiciul moral constând în vătămarea dreptului său la onoare și reputație.
Președintele Băsescu invocă articolele 998 și 999 din Codul civil, precum și Rezoluția 1003 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
Conform articolului 998 din Codul civil, „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar articolul 999 din Codul civil stabilește că „omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa”.
Rezoluția 1003 APCE privind etica jurnalistică prevede că principiul de bază al eticii jurnalismului este diferențierea dintre noutăți și opinii, astfel încât acestea să nu fie confundate.
„Difuzarea știrilor trebuie să fie bazată pe adevăr, asigurată prin mijloace adecvate de verificare și demonstrare și pe imparțialitate în prezentare, descriere și narare. Bârfele nu trebuie confundate cu noutățile. Titlul și sumarul știrilor trebuie să reflecte esența evenimentelor și datelor prezentate cât mai precis. (…) Chiar dacă opiniile sunt întotdeauna subiective și nu pot servi ca criteriu pentru veridicitate, trebuie să ne asigurăm că opiniile sunt exprimate onest și etic”, prevede Rezoluția europeană.
În ultimii ani, Berlusconi a dat în judecată atât publicația The Economist, pentru că a scris că acesta nu ar fi „potrivit să conducă Italia”, cât și pe jurnalistul britanic David Lane, pentru cartea sa din 2004 „Umbra lui Berlusconi”, care explora originile averii sale și nota că unii dintre asociații săi au fost investigați pentru legături cu mafia. Berlusconi a pierdut aceste procese în prima instanță.
