LIMBA ROMÂNĂ
(Constantin Moldovan)
Limba română este-al nostru dar
Și mă închin, smerit, ca la icoană,
Să-alunge tot ce-i rău pân’ la hotar,
Să vindece, în inimi, orice rană.
Limba română este-o floare rară
Cântată de poeții pricepuți,
Iar când vorbești despre popor și țară
E locul unde mergi să te-mprumuți.
Limba română este un izvor
Ce curge și nu seacă niciodată;
Poți defini, corect, cuvântul ,,dor’’
Sorbind din apa lui, mereu curată.
Limba română e o rugăciune
Rostită și la bine, și la greu,
E sanctuarul de închinăciune
În care poposește gândul meu.
Oriunde-aș fi mânat de voia sorții
Nu voi ascunde, nimănui, mândria
De-a fi român… Și până-n clipa morții
Îmi va zâmbi, în suflet, România.
Iar dulcea noastră limbă românească
Îmi va sluji drept pernă de culcare,
Astfel încât și visul să-nflorească
În frumusețea ei nemuritoare.
***************************
PROFESORULUI SĂU DE LIMBA ROMÂNĂ PE CARE ÎL CHEMA FÂNTÂNARU
(Păstorel Teodoreanu)
Dacă apa din fântână
S-ar preface-n vin Cotnar,
Aş lăsa limba română
Şi m-aş face Fântânar.
APRECIERE LINGVISTICĂ
(Vasile Larco)
E limba noastră ca un lan de grâu,
Ce unduieşte-n soare, curge râu,
Dar, din păcate, uneori suspină
Că-i inundat cu boabe de neghină.
PROFESORII
(Nică Janet)
Profesorii, la o adică,
Aşa a dat, pesemne, Domnul,
Sunt papagalii ce le strică
Elevilor, la şcoală, somnul!
SOARTA LECTURII LA ELEVI
(Gabriela Gențiana Groza)
Aşternutul pe hârtie
A ajuns epidemie;
Mai rămâne să se nască
Cine să mai şi citească!
EDUCAȚIONALĂ
(Stelică Romaniuc)
Reforma-n şcoli arată net
Un salt de-a dreptul colosal,
Că până şi-un analfabet
A devenit… funcțional!
PROFESORUL
(Mihai Moleșag)
Un dascăl este un izvor,
Curat ca roua-n zori de ziuă,
Ce pare tulburat uşor
Când bat elevii apa-n piuă.
UNUI ELEV – autograf pe „Scrisori fără adresă”
(George Topîrceanu)
Citind ,,Scrisori fără adresă’’
Ajungi departe, nu zic ba,
Dar cu condiţia expresă
Să mai citeşti şi altceva!
Până săptămâna viitoare vă doresc să fiți iubiți, iubind!
