Marea majoritate a motocicliștilor din județul Suceava, numiți în mod cinic de multe ori „donatori de organe” de către ceilalți participanți la trafic, susține și își asumă donarea de organe post-mortem, un gest umanitar prin care se oferă altora o posibilă șansă la viață.
Președintele clubului de motocicliști Thracvm RC Suceava, Gabriel Gîngă, a declarat că în comunitatea motocicliștilor suceveni se discută în mod deschis despre donarea de organe post-mortem pentru transplant și că „peste 90 la sută dintre motocicliști sunt de acord ca să doneze, își asumă donarea de organe”. Clubul are 38 de membri, cărora li se adaugă și alți motocicliști care nu sunt încă înscriși oficial. Potrivit lui Gabriel Gîngă, în județ sunt aproximativ 1.000 de motocicliști și 7 cluburi. „Noi organizăm la fiecare început și sfârșit de sezon cald acțiuni prin care să vadă lumea că existăm în trafic și vom arăta că susținem acest mod de a demonstra solidaritatea, prin donare, în cazul în care se ajunge la o astfel de alegere”, a spus Gabriel Gîngă.
Un alt motociclist cunoscut din Suceava, șeful Poliției Locale, Ovidiu Doroftei, membru al clubului Guerrilla MC, a mers mai departe și poartă permanent la mână o brățară pe care este inscripționată grupa de sânge și faptul că este donator de organe post-mortem. Ovidiu Doroftei a arătat că, în anul 2010, când încă nu conducea o motocicletă, la activarea cardului de sănătate a bifat opțiunea de donare, însă prevederea care se referea la includerea opțiunii pe cardul de asigurat nu a fost mai fost implementată în România.
El a explicat că a decis să poarte „brățara de donator”, cu grupa de sânge menționată, deoarece aceasta „este prima informație pe care trebuie să o aibă salvatorii, indiferent dacă dai sau primești”. „Când putem face un bine trebuie să gândim pozitiv. Este un gest firesc. Noi, motocicliștii, știm riscurile, căutăm să ne protejăm și știm și eticheta care ne este atribuită pe nedrept în trafic. Ceea ce pot să vă spun este că în rândul motocicliștilor există o solidaritate cum rar întâlnești. Când este un apel pentru un caz umanitar – și pot să dau exemplul cel mai la îndemână, cu donarea de sânge, toți motocicliștii din țară se mobilizează să ajute”, a subliniat Ovidiu Doroftei.
- La Suceava, în peste 10 ani au fost 10 donatori de organe post-mortem
În România, persoana care a decis să fie donator post-mortem de organe trebuie să se prezinte personal la un birou notarial și să completeze o declarație privind alegerea calității de donator post-mortem, de organe, țesuturi și celule. Notarul sucevean Mihai Curcă a declarat, vineri, că până acum nu a avut nici o astfel de solicitare. „Aceste declarații sunt gratuite, nu se percep nici un fel de taxe. Potențialul donator trebuie să specifice clar că este de acord cu donarea post-mortem. De asemenea, dacă în timpul vieții persoana se răzgândește, actul poate fi revocat”, a specificat notarul.
Suceava se numără printre județele cu rată scăzută de prelevare de organe post-mortem. Medicul coordonator al acestei activități, de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, dr. Livia Ștreangă, a declarat că, din anul 2014, de când unitatea medicală a fost autorizată în acest sens, au avut loc 10 prelevări post-mortem de organe. În comparație cu județele din vestul, centrul și sudul țării, asta înseamnă puțini donatori, diferența făcând-o mentalitatea față de donare.
Potrivit doctoriței Ștreangă, în județul Suceava rata de refuz din partea familiilor care ar putea face acest gest umanitar este de 50%, peste media națională, care este 33%. Principala motivație pentru refuz este cea religioasă, lucru surprinzător având în vedere că poziția oficială și declarată a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și cea a Bisericii Penticostale, este în favoarea donării.
Conform recensământului populației din 2021, în județul Suceava, 492.603 locuitori (76,66%) s-au declarat ortodocși, pe locul doi fiind credincioșii penticostali – 54.583 locuitori (8,49%).
ÎPS Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a transmis, săptămâna trecută, credincioșilor, să privească organele donate „ca pe un act de jertfă, nu ca pe o resursă, deoarece ele nu sunt simple piese biologice, ci dovezi ale iubirii, prelevate din trupul unui alt om” și „să cinstiți memoria donatorului și aduceți recunoștință pentru jertfa lui, pomenindu-l”, iar pastorul David Reguș, membru al echipei pastorale de la Biserica Filadelfia, a declarat, vineri, că „atunci când medical nu se mai poate face nimic și, prin donare de organe, se poate salva o viață, îndemnăm credincioșii să o facă”. Pastorul a amintit cazul unui tată, membru al comunității penticostale sucevene, care a acceptat ca fiica sa, în vârstă de 3 ani, decedată în urma unui accident rutier în care și-a pierdut viața și mama ei, să fie donator de organe. Prin gestul tatălui îndurerat au fost salvate alte două vieți.
- Aproape 4.000 de români se află pe lista de așteptare pentru transplant
În alte spitale din țară, comparabile ca dotare cu cel din Suceava, s-au efectuat mai multe prelevări. De exemplu, la Oradea au făcut prima prelevare de organe din acest an, de la un donator în moarte cerebrală, în luna februarie. Au urmat alți donatori, în mai, în iunie (doi donatori), iulie, august și septembrie. De asemenea, s-au realizat prelevări post-mortem la spitalele din Târgu Mureș, Baia Mare, Bistrița-Năsăud, Constanța. La Iași, pe 18 septembrie a.c., s-au prelevat organe de la doi donatori.
În România, pe lista de așteptare pentru transplant se aflau, la finalul anului 2024, un număr de 3.962 de persoane, cele mai multe pentru rinichi – 3.362 de persoane. În așteptarea unui transplant de ficat erau 528 de persoane, pentru transplant de inimă – 66 de persoane și pentru transplant de plămâni – 6 persoane. În cursul anului 2024, 64 de oameni aflați pe lista de așteptare pentru transplant au murit din cauză că nu au existat ficatul, rinichii, inima sau plămânii care le-ar fi oferit o șansă la viață.
În acest an, până acum au fost aproximativ 70 de donatori post-mortem, extrem de puțini față de nevoia reală. România are doar 4 donatori la 1 milion de locuitori, față de media europeană, de 21 de donatori la 1 milion de locuitori.
Directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant, dr. Guenadiy Vatachki, declara recent: „Avem nevoie ca donarea de organe să devină un subiect firesc la nivelul societății și al familiei, dar și un simbol pozitiv. Fiecare organ transplantat înseamnă o viață salvată, iar în spatele fiecărui transplant reușit se află generozitatea unei familii care, într-un moment de grea încercare, a ales să dăruiască cel mai de preț cadou pe care îl putem lăsa după noi: a doua șansă la viață”.
