Înființat de cei mai de seamă luptători ai revoluției de la 1848, frații Brătianu, frații Golescu și CA Rosetti, Partidul Național Liberal a avut un rol important și esențial în istoria României.
Partidul Național Liberal a fost cel care a pornit lupta pentru câștigarea independenței față de Imperiul Otoman.
Guvernul Brătianu a declarat la 21 mai 1878, oficial, Independența României.
Partidul Național Liberal a fost cel care a condus țara în perioada Primului Război Mondial. Guvernul condus de I.C. Brătianu a implicat România în Primul Război Mondial alături de forțele Antantei, consecința fiind realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.
Rolul PNL în primul război mondial a fost unul de amploare, iar marea consecință a participării la război, Marea Unire, deși nu s-a realizat în timpul guvernării liberale, poate fi considerată un succes al politicii liberale, mai ales a lui Ion I.C. Brătianu, artizanul intrării în război și al organizării rezistenței din timpul refugiului.
Reveniți la guvernare în 1918 pentru o scurtă perioadă de timp, apoi în 1922, liberalii și Ion I.C. Brătianu realizează până în 1926, noi reforme, în încercarea de a moderniza România Mare și de a realiza integrarea provinciilor unite în structurile statului. Astfel, în 1918 a fost adoptată reforma electorală prin care se introducea votul universal, iar în 1919 s-au adoptat primele măsuri pentru realizarea reformei agrare, care, deși definitivată în 1921, rămâne un proiect inițiat și declanșat de liberali.
În 1923, în condițiile modificărilor legislative și instituționale ale statului impuse de Marea Unire, a fost adoptată o nouă Constituție, care corespundea noilor realități politice, iar în 1925 s-a realizat o nouă organizare administrativă. Permanent liberalii s-au străduit să adopte măsuri pentru încurajarea dezvoltării industriei naționale. Perioada 1918-1928, este denumită, datorită rolului liberalilor, în general, și al lui Ion I.C. Brătianu, în special, în modernizarea țării, și „decada brătienistă”.
Liberalii revin la guvernare în anii 1933-1937, când guvernele conduse de I.G. Duca (1933-1934), primul ministru asasinat de legionari, și Gheorghe Tătărăscu (1934-1937) au avut un rol important în refacerea economică de după marea criză din 1929-1933.
În ultima guvernare democratică, sub conducerea Partidului Național Liberal, România a cunoscut o dezvoltare economică fără precedent, fiind comparabilă cu țările europene dezvoltate.
Desființarea Partidului Național Liberal în anul 1947 și arestarea membrilor săi marcanți au însemnat începutul instaurării dictaturii comuniste în România.
Imediat după revoluția din 1989, în luna ianuarie, Partidul Național Liberal a fost reînființat și a avut un rol esențial în politica postrevoluționară a României.
În perioada 1990-2004, PNL s-a afirmat pe scena politică a țării ca un factor de echilibru, fiind principalul promotor al reformării clasei politice și a celorlalte domenii socio-economice, în vederea pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Învestirea Cabinetului Tăriceanu s-a făcut într-un moment cheie pentru România. Încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană era mai degrabă un gest politic al Comisiei Europene pentru că, în realitate, România era restantă la cele mai importante și dificile capitole de negociere, pe care guvernul PSD nu avea voința politică necesară pentru a le aborda.
Încă de la început, Cabinetul Tăriceanu a definit integrarea europeană ca prioritate absolută și și-a luat angajamentul de a recupera întârzierile cauzate de politica falimentară a fostei puteri, trebuind să surmonteze și deficitul de imagine datorat generalizării corupției, fenomen care a adus România în situația limită de a sta sub spectrul întreruperii negocierilor de aderare, fapt fără precedent în istoria procesului comunitar.
Ultimele declarații ale oficialilor europeni au demonstrat că într-o perioadă relativ scurtă de timp s-a reușit nu numai recuperarea întârzierilor, dar și depășirea partenerului nostru de aderare, Bulgaria, cotată în perioada guvernării PSD ca fiind mult mai avansată decât România în îndeplinirea criteriilor de aderare.
După ce, de-a lungul istoriei, PNL a îndeplinit cele mai importante deziderate ale României (proclamarea Independenței de stat, crearea premiselor Marii Uniri, constituirea statului modern), la 1 ianuarie 2007 Partidul Național Liberal va fi cel care va duce România în marea familie europeană.
Astăzi, Partidul Național Liberal aniversează 131 ani de existență, având în spate cea mai lungă tradiție pe scena politică românească, fiind totodată și unul dintre cele mai vechi partide din Europa.
Tot în luna mai, înaintea aniversării PNL, Comisia Europeană a prezentat raportul preliminar pentru România, deosebit de important în contextul aderării la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.
De aceea, luna mai 2006 are o semnificație dublă pentru PNL: recunoașterea progreselor României și a eficienței Guvernului Tăriceanu, în Raportul preliminar de țară al Comisiei Europene, și continuitatea liberalismului în România.
Putem afirma că Partidul Național Liberal este partidul care a scris istoria României moderne, partidul care a condus destinele României în cele mai importante momente.
Președinte PNL Suceava,
ION LUNGU



