Măsuri electorale

Lenea și nemunca, ridicate la nivel de virtute



Lenea și nemunca sunt ridicate de la o zi la alta pe un piedestal care tinde să se transforme în piramidă. Ultimele măsuri legislative adoptate de parlamentari nu fac decât să încurajeze aceste năravuri care trag societatea românească cu zeci de ani în urmă.
Pe data de 22 decembrie 2015, când toată lumea era ocupată cu pregătirile pentru Crăciun, parlamentarii au adoptat o hotărâre prin care beneficiarii venitului minim garantat nu mai sunt obligați să-și plătească taxele și impozitele. Iar cum o astfel de reglementare trebuia să treacă într-un mod cât mai discret, modificările legislative au fost publicate în Monitorul Oficial pe data de 28 decembrie, adică între Crăciun și Revelion.
Ce înseamnă acest lucru? Mii de persoane din județ vor încasa bani de la bugetele locale și prin extensie de la cele naționale fără să ridice măcar un pai și fără să contribuie cu vreun leu la bunăstarea societății.
Prin extensie, aceste persoane care primesc venit minim garantat nu vor mai putea fi obligate nici la plata amenzilor contravenționale, așa cum stipula o dispoziție imperativă a noului Cod de Procedură Fiscală. Iar cum amenzile acumulate de aceste persoane nu sunt neglijabile, bugetele primăriilor vor fi serios afectate, mai ales acolo unde există sute de dosare pentru acordarea venitului minim garantat.
Dar veștile proaste nu se opresc aici. Prin aceeași modificare legislativă, 342 din 22 decembrie 2015, la calculul venitului minim garantat dispar o serie de sume, cum ar fi cele din alocații, dar și cele obținute din munca de zilier, spre exemplu.
Unii primari spun că aceste modificări legislative nu fac altceva decât să dea apă la moară celor care refuză să muncească și să-și plătească obligațiile fiscale pe care le au, iar una dintre consecințe poate fi atragerea administrațiilor locale către faliment.
Nemunca, legiferată dintr-un condei
Prin Legea 416/2001 cu modificările ulterioare, persoanele beneficiare ale venitului minim garantat erau obligate să-și plătească taxele și impozitele locale, în caz contrar urmând să nu mai primească nici un leu.
Articolul 16, indice 1, din Legea 416/2001, stipula următorul aspect: „Începând cu anul 2012, pentru menținerea dreptului la ajutorul social, familiile beneficiare au obligația să își achite obligațiile legale față de bugetul local pentru bunurile pe care le dețin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare”.
Ori, acest articol, prin care reprezentanții administrațiilor locale se puteau prevala pentru a le impune celor care primesc bani să-și achite obligațiile fiscale, a dispărut pur și simplu din lege.
„Articolul 16 indice 1 se abrogă”, este chestia lapidară votată și asumată de parlamentari care aruncă practic în derizoriu orice tentativă de a-i determina pe leneși să fie cât de cât corecți.
Și de parcă această prevedere nu era suficientă, parlamentarii au mai decis că nu toate veniturile obținute de beneficiarii venitului minim garantat vor intra la calcul. De exemplu, alocațiile pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, ajutoarele de stat în domeniul agricol sau veniturile din munca de zilier nu intră la calculul venitului minim garantat.
Teoretic, o astfel de persoană poate obține într-o lună din muncile de zilier o sumă de, să spunem, 2.000 de lei, la o medie de 80 de lei/zi, dar cu toate acestea va beneficia și de venitul minim garantat. Curat murdar, conilor parlamentari.
„Proiectele de dezvoltare ale comunei vor muri din fașă”
Primarii suceveni spun că nu mai înțeleg nimic din ceea ce votează parlamentarii, iar consecințele pot fi dezastruoase.
De exemplu, Primăria Valea Moldovei, acolo unde sunt înregistrate 540 de dosare pentru acordarea venitului minim garantat, se află într-o situație extrem de delicată. Constantin Moroșanu, primarul din Valea Moldovei, a explicat că încasările la bugetul local se pot prăbuși dramatic.
„Cu mari eforturi, cu tot cu cele câteva sute de dosare înregistrate la venitul minim garantat, încasările din taxe și impozite nu depășeau anual 60%. În actualele condiții, previzionez că nu vom avea un grad de încasare mai mare de 20%, ceea ce se poate spune că duce Primăria direct spre faliment”, a explicat primarul din Valea Moldovei.
Constantin Moroșanu spune că nu se poate sustrage de la lege, dar consideră că actualele prevederi legislative reprezintă „o palmă extrem de grea”.
„Este încurajată și mai tare nemunca, iar aceste modificări au un vădit caracter electoral, că altfel nu văd de ce modifici o lege de acest fel cu câteva luni înainte de alegeri. Cât privește proiectele de dezvoltare ale comunei, vor muri din fașă pentru că nu vor exista bani la buget”, a completat Constantin Moroșanu.
„Unii muncesc și plătesc toate dările, iar ceilalți nu au nici o obligație, ci doar avantaje”
O altă comună, aceleași temeri și nemulțumiri. Dănuț Gavriliuc, primarul din Verești, comună cu peste 200 de dosare la venitul minim garantat, este de părere că întâi trebuie plătite taxele, impozitele și amenzile și apoi să se acorde ajutoare.
„Ce urmărim, nemunca? A fost abrogat articolul 16 indice 1, dar noi avem amenzi neplătite cu grămada, dar vom avea de acum și taxe și impozite neachitate. Până la urmă este vorba de corectitudine și echitate, unii muncesc și plătesc toate dările, iar ceilalți nu au nici o obligație, ci doar avantaje”, a sintetizat Dănuț Gavriliuc nemulțumirile vizavi de aceste modificări legislative.
Primarul din Șcheia, una dintre comunele cele mai bogate din județ, este la fel de reticent vizavi de neachitarea taxelor, impozitelor și amenzilor de către beneficiarii venitului minim garantat.
„Mă îngroapă cei cu venitul minim garantat, am circa 300 în toată comuna, iar noile prevederi legale sunt ca un bolovan de piciorul primăriei”, a declarat Vasile Andriciuc, primarul din Șcheia.
Concluzia este că o lege, modificarea legii mai bine zis, dată cu vădit caracter electoral nu este văzută deloc cu ochi buni de oamenii din teritoriu, cei care se confruntă zi de zi cu problema încasărilor la bugetul local, aspect de care parlamentarii nu au ținut cont deloc.



Recomandări

CJSU solicită Guvernului ca firmele din Broșteni să nu plătească TVA, impozit pe profit și contribuții sociale timp de trei luni

CJSU solicită Guvernului ca firmele din Broșteni să nu plătească TVA, impozit pe profit și contribuții sociale timp de trei luni
CJSU solicită Guvernului ca firmele din Broșteni să nu plătească TVA, impozit pe profit și contribuții sociale timp de trei luni