LECTURI NERECOMANDABILE: IUDAISM ȘI ROMÂNISM SUB PRESIUNE (XXXVII)

Trochembrod
Trochembrod: Vă puteți pune întrebarea ce o fi însemnând acest cuvânt cu rezonanță slavă?. Răspunsul îl puteți afla parțial vizionând filmul Everything is illuminated, făcut pe scenariul excelent al lui Liev Schrieber, ecranizare a romanului semnat de Jonathan Safran Foer.
Un tânăr evreu american, poreclit și Colecționarul, pentru că avea pasiunea colecțiilor de obiecte ce amintesc despre trecutul familiei sau despre scene esențiale pentru memoria identitară, devenind ulterior și un bun scriitor, află că defunctul său bunic pe care îl adorase s-a născut și a trăit în Ucraina, iar după 1942 a părăsit această țară pierzându-și urma și stabilindu-se dincolo de ocean. La moartea ei, bunica, soția bunicului de origine ucraineană, i-a lăsat ca amintire o fotografie care îl înfățișează pe bunicul, tânăr în Ucraina, lângă o blondă tânără femeie care se numise pe vremuri Anastasia. Înarmat cu această unică amintire de familie, junele băiat evreu, Jonathan, urcă într-un avion către Europa și ajunge la Odessa, unde găsește firma Heritage Tours, ce se ocupa de recuperarea datelor și eventualelor urme ale evreilor dispăruți în al doilea război mondial, executați de nemți pe teritoriul ucrainean sau refugiații eventuali din Transnistria. Șeful acestei agenții era un bătrân ce avea multe amintiri din război. Dar avea și un nepot, pe nume Alex, de vârsta lui Jonathan, evreul. Cum Alex vorbea englezește ca orice adolescent european de vârsta lui, între cei doi tineri începe o frumoasă amiciție, de-a lungul călătoriei în care pornesc prin Ucraina, de la Odessa către misteriosul Trochembrod, conduși de bunicul cel bizar al lui Alex, șeful agenției de recuperat date despre evreii dispăruți.
Traseul filmului se derulează prin peisaje minunate care construiesc o imagine extraordinar de frumoasă a Ucrainei, a naturii sale generoase și roditoare, a culturii sale tradiționale misterioase și bogate, bine păstrate de localnici. Pe această construcție vizuală se bazează și construcția temeinică a naționalismului soft al bunicului lui Alex, care era mândru de frumusețea uluitoare a țării sale, însă, sub presiunea întrebărilor americanului evreu pornit în căutarea datelor despre bunicul său evreu, își amintește de scene din tinerețe de o atrocitate fără seamăn. Pe vremea aceea, sub influența nazismului și a presiunii trupelor germane, tânăr și patriot fiind, satisfăcându-și stagiul militar, acesta fusese implicat în asasinarea unui număr de 1042 de evrei pe malul râului, la Trochembrod. Din realitatea de atunci, nu mai rămăsese aparent nimic, pentru că locul fusese ulterior ras de pe suprafața pământului iar cadavrele îngropate într-o groapă comună. Singură o femeie numită Anastasia, supraviețuitoare ce se salvează ca prin minune, adunase de-a lungul timpului toate miile de rămășițe materiale de la fiecare concetățean asasinat acolo, apoi le sortase, le clasificase și le pusese bine la păstrare, după numele purtătorilor identificați printre foștii ei concetățeni. În casa ei, Anastasia a construit o arhivă imensă a trecutului, de care s-a ocupat timp de decenii, așteptând mereu să fie căutată de rudele celor decedați. Bătrână acum cât veacul, femeia se regăsește dintr-o dată față în față cu echipajul format din băiatul evreu american, de Alex băiatul ucrainean și de bunicul acestuia. Amintirile curg și un puzzle emoționant și tragic se desăvârșește sub ochiul spectatorului, a cărei sensibilitate este necontenit bombardată de muzica nefiresc de frumoasă a filmului și de verdele crud al pământului ucrainean roditor sau de verdele fecund al pădurilor ucrainene, stinse din loc în loc de imense lanuri de floarea soarelui.
Adevărul despre crimele din trecut iese încet, încet la suprafață, însă fără scene de justițiară intervenție sau răzbunare, ci pe fondul sincer și lucid al bucuriei recuperării și stingerii unui incendiu de iubire: pe de o parte, Jonathan evreul american este finalmente fericit de a fi găsit originile poveștii bunicului său iubit și de a lua cu sine pentru colecția de amintiri de familie un pumn din pământul bogat al Ucrainei, iar pe de altă parte, Alex, băiatul ucrainean, descoperă o parte din trecutul istoric al țării sale despre care habar nu avea: că au fost odată vremuri în care oamenii erau învrăjbiți de ura creată de antisemitismul și de radicalizările naziste de tot felul, inclusiv de cele sovietice, pe care le și ironizează într-o scenă excelentă.
Finalmente, Alex și Jonathan se împrietenesc, înainte ca acesta din urmă să revină în America. Este, în prietenia lor, o legătură umană profundă. Pentru că au descoperit împreună trecutul cu bunele și relele sale, cei doi tineri se simt uniți de aceeași inocență a adevărului, care este adesea tăios și de care trebuie să te apropii, tocmai de aceea, cu precauție. Mesajul filmului este simplu și irepresibil: cu dragoste, cu uimirea iubirii, apropierea de adevărurile trecutului ne iluminează și ne ajută să ne apărăm de repetarea greșelilor.
După această întâmplare, Jonathan pornește mai departe pe drumul vieții sale de tânăr evreu având asupra sa doar cu un pumn de pământ ucrainean: nerefuzând să asimileze revanșard tragedia antisemitismului ce a distrus cultura europeană a ștetl-urilor și pe a familiei sale y compris, el devine impulsul inițial de la nașterea unei noi stele. Totul este iluminat de trecut…
Angela FURTUNĂ
Publicistă, scriitoare
Membră a Uniunii Scriitorilor din România
angelafurtuna@yahoo.com
http://laurencejth.over-blog.net/