Clasa politică din România, din care o bună parte provine din nomenclatura comunistă și fosta Securitate, nu a avut niciodată voința de a rezolva dosarele torționarilor, comentează duminică Le Monde în ediția online, publicând un portret al fostului general de Securitate Nicolae Pleșită.
Le Monde afirmă că Pleșită, fost director al serviciilor de informații externe în perioada dictaturii comuniste, „duce cu el în mormânt o fațetă teribilă a istoriei țării sale”.
Pleșită, care a murit la 28 septembrie, „încarna partea cea mai întunecată a unei jumătăți de secol de dictatură comunistă”, iar după înlăturarea regimului lui Nicolae Ceaușescu, obținea o pensie de 1.500 de euro, în timp ce fostele sale victime trebuie să se mulțumească doar cu pensii de 150 de euro pe lună, notează publicația franceză.
Le Monde adaugă că, după înlăturarea regimului comunist, fostul general de Securitate a făcut obiectul mai multor anchete judiciare, dar a fost declarat nevinovat. „Clasa politică, din care o bună parte este provenită din nomenclatura comunistă și fosta Securiate, nu a avut niciodată voința de a rezolva dosarele torționarilor. Sentimentul nedreptății continuă să-i urmărească pe foștii deținuți politici, care cer de 20 de ani procese reale și condamnarea călăilor lor”, afirmă ziarul francez.
Acesta remarcă și faptul că fostul general de Securitate a fost înmormântat în orașul său natal, Curtea de Argeș, „aproape de regii pe care i-a blestemat în tinerețe”.
Corespondentul la București al ziarului francez afirmă că Pleșiță a devenit militant al Partidului Comunist la vârsta de 18 ani, îmbrățișând cauza acestuia cu entuziasm și urcând rapid în ierarhie. El a obținut conducerea unui departament al poliției politice, având rept misiune eliminarea românilor care se opuneau regimului comunist. Circa 10.000 de partizani au fost capturați, împușcați fără proces și aruncați în gropi comune răspândite în întreaga țară, adaugă Le Monde.
„Devenit unul dintre oamenii cei mai temuți din poliția politică, el reușește să înăbușe revolta minerilor din Valea Jiului în 1977”, operațiune care „îi aduce simpatia lui Nicolae Ceaușescu, cel care îi va încredința mai multe misiuni delicate, înainte de a-l numi, în 1980, la conducerea Direcției de Informații Externe”.
Pleșiță a fost însărcinat să administreze și colaborarea cu teroristul venezuelan Ilici Ramirez Sanchez, cunoscut drept Carlos. Securitatea i-a oferit acestuia o locuință într-un cartier elegant din București, 64 de pașapoarte, 32 de permise de conducere, arme, muniție, explozibili și acces la un poligon de antrenament, iar Ceaușescu a semnat cu el un contract în valoare de patru milioane de dolari, adaugă Le Monde. În schimb, teroristul urma să îi elimine pe opozanții regimului aflați în străinătate și să comită un atentat asupra redacției postului de radio Europa Liberă, aflată la Munchen. Explozia unei mașini încărcate cu explozibili și parcate în fața sediului a provocat, la 21 februarie 1981, rănirea a opt persoane.
