Lăcomia sporește patimile

Lăcomia, socotită între relele care „ies dinăuntru și spurcă pe om” (Marcu 7, 23), este pofta nesățioasă de mâncare și băutură, dar și dorința de îmbogățire peste măsură. Lăcomia se numără printre cele șapte păcate capitale, alături de mândrie, iubirea de arginți, desfrânare, invidie, mânie și lene. Canoanele Bisericii Ortodoxe osândesc lăcomia prin canonul 5 de la Sinodul al VIII-lea local de la Cartagina (419), precum și prin canonul 6 al Sfântului Grigorie de Nyssa.
Sfântul Apostol Pavel spune că „iubirea de argint este rădăcina tuturor relelor” (I Timotei 6, 10), iar lăcomia „este închinare la idoli” (Coloseni 3, 5); cât despre cei care mănâncă mult, el zice că „pântecele este dumnezeul lor” (Filipeni 3, 19).
În Sfânta Scriptură se arată că celor lacomi de câștig „lăcomia le aduce pierderea vieții” (Pilde 1, 19). Sfântul Ioan Gură de Aur spune că omul lacom „nu are prieteni, decât pe cei de la care câștigă. Pe ceilalți îi socotește dușmani. El disprețuiește, de fapt, lumea întreagă. Îi urăște pe săraci, pentru că îi cer ajutor. Pe cei bogați îi invidiază, pentru că râvnește la bogățiile lor. Suferă pentru că pământul nu produce aur în loc de grâu și pentru că fântânile izvorăsc apă în loc de argint, că munții sunt făcuți din pietroaie, nu din pietre prețioase”.
Lăcomia la mâncare și băutură poate avea consecințe negative asupra sănătății oamenilor, iar dacă nu ascultă sfatul biblic: „luați seama la voi înșivă, să nu se îngreuieze inimile voastre de mâncare și de băutură” (Luca 21, 34), ei pot suferi de obezitate, bulimie și de multe alte boli, pentru că îmbuibările „aduc o îmbătrânire timpurie, veștejesc simțurile, întunecă mintea, orbesc duhul care era clarvăzător, fac trupul moale și fără viață, sporind patimile, îngrămădind relele, îngreunându-l peste măsură” (Sfântul Ioan Gură de Aur).
Omul trebuie să lupte împotriva patimilor de orice fel „fiindcă ceea ce te biruiește, aceea te și stăpânește” (II Petru 2, 19). Poate lupta împotriva lăcomiei prin înfrânare, fiind conștient că măsura în toate aduce echilibru în viața fiecăruia. Mai poate învinge lăcomia și prin milostenie, căci „cine dă la cel sărac nu duce lipsă” (Pilde 28, 27), iar „cel ce are milă de sărman împrumută Domnului, și El îi va răsplăti fapta lui cea bună” (Pilde 19, 17).
Deci, să trăim viața în cumpătare, urmând sfatul biblic: „nu fi nesățios în nici o desfătare” (Isus Sirah 37, 32), mulțumind smeriți lui Dumnezeu pentru toate darurile Sale, râvnitori fiind spre mântuire, știind că „nici furii, nici lacomii, nici bețivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (I Corinteni 6, 10).
(Viorica ROBU)