Începând de astăzi, la Vatra Dornei se desfășoară etapa a VI-a, ultima, a Cupei Mondiale de sanie pe pistă naturală. Competiția reunește peste 120 de sportivi din 13 țări. Majoritatea etapelor de Cupă Mondială de sanie se desfășoară în Europa. În sezonul 2012/2013 doar două țări organizează câte trei competiții oficiale, Italia și România (două etape de Cupă Mondială și ultima etapă din circuitul Cupei Europei Vatra Dornei).
Concursul, care se desfășoară pe patru categorii (individual masculin, feminin, dublu și echipe), are printre participanți campionii mondiali Ekaterina Lavrentjeva, din Rusia, și Patrick Pigneter, din Italia.
În etapa a V-a a Cupei Mondiale, românii au obținut rezultate bune, dar nu au urcat pe podium
În România, sania se practică în aproximativ 20 de cluburi sportive, dintre care două în Vatra Dornei (CSI și CSS), sportivii români participând în circuitul Cupei Mondiale de patru ani. La competiția care se desfășoară pe pârtia “Bucovina”, lotul României este format din șase sportivi. Chiar dacă nu au reușit să urce pe podium la nici una din cele patru categorii, rezultatele obținute de sportivii noștri sunt considerate bune atât de oficialii Federației Române de Bob și Sanie, cât și de antrenori, pentru că până în urmă cu o săptămână aceștia nu au avut o pistă naturală de sanie.
Cele mai bune rezultate ale sportivilor români în etapa a V-a au fost obținute de dubloul Bogdan Moroșan și Alexandru Vîlcan, care a ocupat locul 10 la dublu sanie cu un timp total obținut în cele două manșe de 2.59.22. Rezultate mulțumitoare au obținut Adrian Filimon, care a terminat pe locul 20, într-un minut 17 secunde și 83 de sutimi, Bogdan Moroșan, care s-a clasat penultimul (locul 24), cu timpul de 1.19.79, la individual masculin,și Anișoara Hutopila, care, după ce a ratat calificarea pentru Cupa Mondială, a ocupat locul 4 în Cupa Națiunilor la sanie simplu, feminin, fiind despărțită de mai puțin de 3 secunde de un loc pe podium.
De la dorneanca Anișoara Hutopila, triplă campioană națională la sanie, am aflat că este foarte greu ca un sportiv din România să se antreneze pentru o asemenea competiție. “Noi nu am avut gheață, nu am avut cum face un antrenament pe o pistă naturală până în această săptămână. Toată lumea așteaptă de la noi rezultate, dar am pornit în calificări cu același antrenament pe care îl au ceilalți concurenți pe pârtia de la noi. Dacă în anul competițional 2013-2014 vom reuși să înghețăm pârtia de la Vatra Dornei în timp util, vom putea să ne antrenăm corespunzător și rezultatele se vor vedea. Visul meu este să ajung la Olimpiada din 2018, în Coreea de Sud, și asta presupune mult antrenament”, a spus Anișoara Hutopila.
Pârtia de la Vatra Dornei este una de viteză (80-90 km/h)
Concurenții consideră pârtia de la Vatra Dornei ca fiind corespunzătoare pentru o astfel de competiție, având o lungime puțin mai mare decât alte pârtii similare, dar viteza care se poate atinge este mult mai mare, 80-90 km/h.
„Alte pârtii au viraje mult mai periculoase, și de aceea nu poți să dai drumul la viteză prea mare. Pârtia din România este de viteză, dar la viteze mai mari sania este mai greu de controlat în viraj”, ne-a spus unul dintre concurenții străini.
Singurul inconvenient pentru sportivi este temperatura peste zero grade, care poate degrada stratul de gheață la suprafață, mai ales în viraje, situație care ar duce la o scădere a vitezei saniei la ieșirea din viraj și diminuarea posibilităților de control al acesteia.
Cupa Mondială, una dintre cele mai importante competiții sportive de iarnă organizate după 1990
Prezent la Vatra Dornei, Dănuț Săndulescu, secretar general adjunct al Ministerului Tineretului și Sportului, a apreciat nivelul foarte bun de organizare a competiției, declarând că aceste ultime două etape de Cupă Mondială de la Vatra Dornei și Olimpiada de Iarnă pentru Tineret FOTE 2013 de la Brașov sunt cele mai importante competiții sportive de iarnă organizate în România după 1990.
“La Vatra Dornei toți participanții au remarcat că pentru prima oară într-o astfel de competiție s-a intonat imnul țării din care provin sportivii care au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Vom face eforturi pentru a dezvolta baza de antrenament pentru astfel de competeții, dar și promovarea acestora. Noi dorim ca și în alte locuri din țară să apară piste speciale pentru concursuri internaționale, și astfel România să fie menționată nu numai ca participant în alte locații, ci și ca susținător și gazdă a unor astfel de competiții. La ora actuală numai la Vatra Dornei există o astfel de pistă în România, dar vom căuta soluții pentru a mai amenaja piste naturale de sanie în localitățile unde temperaturile și structura reliefului permit astfel de investiții”, a spus oficialul MTS.
Diferența dintre cele două categorii de competiții de sanie – pe pistă naturală și pe pistă artificială – ține de profilul pârtiei și de echipament. Pârtia de pistă naturală este înghețată natural, în timp ce pârtia artificială este înghețată cu instalații ce folosesc electricitatea. Pârtia de pistă naturală este la nivelul solului, pe când pârtia artificială este supraînălțată, ceea ce face ca maniera de pilotaj a saniei să fie diferită.
