Universitarul sucevean Radu Daniel Vatavu, de la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, specialist în realitate augmentată și virtuală, tehnologii asistive și accesibilitate, este unul dintre noii membri ai Academiei Române.
Potrivit instituției, săptămâna aceasta, în Adunarea Generală, Academia Română i-a conferit însemnele academice.
Radu Daniel Vatavu are 44 de ani și este din Suceava.
A absolvit Facultatea de Inginerie Electrică a Universităţii „Ştefan cel Mare” ca şef de promoție şi Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică din cadrul aceleiași universități.
În anul 2008 a susţinut teza de doctorat în cotutelă, între Université des Sciences et Technologies de Lille, Franța, şi Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava, primind distincția 𝑐𝘶𝑚 𝑙𝘢𝑢𝘥𝑒.
- Conduce doctorate de la 33 de ani
În 2014, la doar 33 de ani, a obţinut abilitarea de a conduce lucrări de doctorat în domeniul Calculatoare şi tehnologia informaţiei.
Este cadru universitar titular al Departamentului de calculatoare, Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor, Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava.
Face parte din colectivele editoriale ale tuturor manifestărilor internaţionale importante ale domeniilor interacţiunii om-calculator (CHI, UIST, MobileHCI) şi realităţii augmentate (ISMAR).
Din 2015 conduce Laboratorul de cercetare în Maşini inteligente şi vizualizarea informației, care are ca scop studiul, în cadrul unei echipe interdisciplinare, a interacțiunii om-calculator prin prisma interfețelor naturale, inteligenței artificiale, cât şi a realității augmentate și virtuale.
- Competențe
Domeniile de cercetare: interacțiunea om-calculator; realitate augmentată și virtuală, având contribuții în augmentarea senzorială; accesibilitate și tehnologii asistive, domeniu în care a dezvoltat noi tehnici destinate creşterii accesibilității sistemelor şi aplicaţiilor interactive pentru utilizatorii cu diverse abilităţi senzoriale şi motorii.
„Este autorul unor noi paradigme de interacţiune, cum ar fi interacţiunile și interfețele non-naturale ca alternativă la paradigma interacțiunilor naturale și tipuri de realităţi hibride susţinute de calculator, cum ar fi realitatea senzorimotorie.
Contribuțiile practice reprezentative includ conceptul de buzunar inteligent (o metaforă de interacțiune în care conținutul digital este păstrat în buzunare, putând fi accesat ca orice alt obiect fizic), simulări haptice (ca formă de manifestare a conținutului virtual prin vibrații în lumea fizică) sau Hover (un sistem ce permite interacțiunea cu conținut digital ancorat în spațiul fizic, fără nicio reprezentare senzorială decât cea creată de utilizatori în imaginația proprie)”, transmite Academia Română.
Are peste 200 de lucrări ştiinţifice publicate.
