La 35 de ani, i-a recidivat un cancer operat în București, medicul care a efectuat intervenția nespunându-i că are nevoie în continuare de tratament

O femeie de doar 35 de ani, mamă a trei copii, a ajuns, luni, în stare foarte gravă în Spitalul de Urgență ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, cu o recidivă a unui cancer operat și netratat la Institutul Oncologic din București.
Directorul medical al spitalului, doctorul oncolog Doina Ganea-Motan, a declarat, ieri, în conferință de presă, că pacienta diagnosticată cu cancer ovarian operat în aprilie la Institutul Oncologic București nu a fost tratată mai departe ”din lipsă de comunicare între echipa de acolo și pacientă și familia acesteia”. Femeii i s-a făcut la București biopsie, dar rezultatul a rămas undeva într-un sertar din spitalul din Capitală.
Pacientei, care este dintr-un sat din județul Suceava, ”nu i s-a comunicat că trebuie să vină după examenul histopatologic”. ”Nu există la nivel național o formă de comunicare statuată pentru examenul histopatologic pentru că nu întotdeauna deplasările sunt ușor de suportat de pacient sau de familie. Nici ea n-a știut că trebuie să facă acest lucru, dar nici nu este o procedură prin care să se comunice examenul histopatologic, dacă intervenția chirurgicală s-a efectuat într-o clinică sau spital extrateritorial domiciliului”, a arătat dr. Ganea-Motan.
Și astfel, din aprilie până în data de 19 septembrie, pacienta nu a urmat nici un tratament, iar luni s-a internat cu sindrom anemic sever în secția Oncologie a Spitalului de Urgență Suceava, unde i s-a descoperit o nouă tumoră la nivelul intestinului gros.
O procedură modernă disponibilă la Spitalul de Urgență a rezolvat pe moment problema
Dr. Ganea-Motan a declarat că, în perioada evaluării, leziunea de la nivelul intestinului a devenit simptomatică prin sângerare, ”sângerare atât de masivă încât n-am putut-o controla”, singura procedură care și-ar fi putut dovedi eficiența fiind una de radiologie intervențională. Cel care a efectuat-o a fost dr. Mihai Crețeanu jr., care prin chemoembolizare selectivă la nivelul arterelor iliace interne și ramurei rectale din artera mezenterică a reușit să oprească sângerarea. Metoda constă în infuzia la nivelul formațiunilor tumorale a anumitor substanțe chimioterapice amestecate în anumite doze și secvențialitate urmate de embolizare, adică ocluzia sau astuparea vaselor de sânge pe care s-a lucrat pentru un mai bun efect terapeutic.
În paralel, biopsia efectuată la Suceava a arătat că noua tumoră este o formă rară de recidivă a cancerului ovarian și nu o a doua localizare.
Deocamdată, pacienta a trecut de pericolul șocului hemoragic, care era aproape iminent, se află internată la Terapie Intensivă și urmează a fi transferată la o clinică unde există o echipă experimentată în această secțiune a chirurgiei oncologice, probabil Spitalul Clinic ”Sfânta Maria” sau Fundeni, unde va fi acceptată.
”Fără această chemoemblozare, care cu siguranță nu se face în nici un alt spital județean, pacienta nu ar fi putut supraviețui pentru că nu aveam o metodă de control a hemoragiei”, a precizat dr. Ganea-Motan.
Nu există proceduri standard de comunicare obligatorie a rezultatelor proaste la analize
Întrebată care este prognosticul pentru această femeie, dr. Ganea-Motan a spus că este rezervat, chiar și după aplicarea unui procedeu chirurgical ”extrem de radical și pe care numai o echipă superprofesionistă îl poate realiza”. ”Neavând nici un fel de tratament postoperator (n.r. după prima operație) și ajungând în această situație, chimioterapia care se va institui ulterior unui eventual tratament chirurgical radical nu va putea evita drama pe care o va dezvolta după o bucată de vreme, având și un factor de risc al vârstei. Încercăm în disperare absolut orice pentru a mai face ceva pentru ea”, a subliniat medicul.
În ceea ce privește atitudinea medicilor din București în cazul de față, directorul medical al Spitalului de Urgență Suceava a spus că astfel de situații apar deoarece în clinicile universitare, din cauza volumului mare de activitate și a numărului redus de medici anatomo-patologi, perioada până la aflarea rezultatului examenelor histopatologice este mult mai mare decât la Suceava, de exemplu. Rezultatul poate ajunge la medicul de caz mult timp după ce pacientul a fost externat. Într-o țară normală, cu un sistem medical sănătos, medicul care a operat sau asistenta-șefă ar pune mâna pe telefon și ar informa imediat pacientul sau medicul de familie al acestuia, ale căror date de contact se află teoretic în fișa medicală. În România, din păcate, nu se întâmplă așa sau nu s-a petrecut astfel în cazul de față, nepăsarea dovedindu-se de-a dreptul criminală.
”Nu știu ce proceduri de comunicare are Institutul Oncologic și nici nu știu să existe proceduri standard de comunicare, când comunici, cui comunici. În cazul acestei paciente, nu știu unde a stat rezultatul, dar la ea nu a ajuns”, a spus dr. Ganea-Motan, când a fost întrebată dacă spitalul din București nu avea obligația să-i comunice pacientei rezultatul unei analize vitale.