Ministrul Educației, Cercetării și Tineretului, Cristian Adomniței, a declarat că șeful IȘJ Suceava a primit un mandat politic clar din partea PD-L și nu se dă în lături să-l ducă la îndeplinire.
Ministrul Adomniței a mai vorbit despre subiectele la bacalaureat, recent publicate pe Internet, și despre schimbările în sistemul educațional aduse prin introducerea tezei cu subiect unic. De asemenea, Cristian Adomniței a făcut o trecere în revistă a principalelor investiții din școli și a sumelor de bani alocate instituțiilor de învățământ sucevene.
În elaborarea subiectelor la bacalaureat s-a ținut cont de propunerile elevilor și părinților Sindicatele din învățământ au fost nemulțumite de variantele subiectelor la bacalaureat. Astăzi (nr. 11 aprilie), subiectele s-au afișat pe Internet. În ce proporție au fost ele modificate? S-a ținut cont de propunerile sindicatelor, elevilor și părinților?
Conform metodologiei, până pe 31 martie subiectele au fost puse în discuție publică, astfel încât profesorii, părinții, copiii și cei interesați puteau să le consulte și să exprime opinii. Au fost două opinii singulare, ale Federației Educației Naționale și ale unei asociații de părinți, dar care din punctul meu de vedere, și o spun fără nici un fel de ezitare, sunt partizane politic.
Este vorba despre singurul sindicat al profesorilor care nu a participat sub nici un fel la discuția pe pachetul de legi.
În loc să-și prezinte interesele membrilor lor de sindicat, au reprezentat interese politice și acum iarăși au ieșit cu declarații despre acest subiect.
În același timp, în schimb, noi nu am primit de la domniile lor nici o propunere de îmbunătățire, ci doar declarații goale. Ei doar acuză, dar din punctul meu de vedere s-au descalificat din ochii ministerului, cât și ai publicului și dascălilor.
Evident că s-a ținut cont de propunerile venite din teritoriu. Nu aș putea să vă dau un procent, e foarte greu să-l cuantifici, dar toate variantele de subiecte au fost cercetate de către profesori, inspectorii școlari și au fost asumate toate propunerile de îmbunătățire.
În același timp, vă spun că nu putem inventa un sistem care să scutească copiii de învățat, sau să inventăm un bacalaureat, sau orice altă formă de examinare, prin care să dăm doar subiecte ușoare, poate, poate, vor lua toți zece. Nu este firesc să facem acest lucru.
Subiecte de nivel mediu la bacalaureatCum apreciați subiectele? Este o regulă a întocmirii subiectului. Primul punct este unul ușor, al doilea punct este mediu, iar al treilea punct este mai dificil, care face diferențierea între copiii care știu de zece și cei care nu știu. Dar dacă rezolvi doar primele două puncte trebuie, fără prea mult efort, să iei o notă onorabilă. Evident, cei care au învățat foarte mult merită să ia zece, în condițiile în care rezolvă subiectul numărul 3.
De aceea, de fiecare dată, trebuie să declar aceste lucruri, pentru că toată lumea ia în discuție doar subiectul numărul 3, pentru a arăta cât de grea a fost proba, dar nimeni nu ia ca și exemple subiectele 1 și 2, care sunt ușoare și nici măcar nu necesită o pregătire anterioară foarte mare.
Tezele cu subiect unic, introduse după principiul european
Vorbind de favorizarea elevilor, să discutăm puțin despre tezele cu subiect unic. Sunt voci care susțin că elevii pot fi mult mai ușor favorizați prin aceste teze? Nu! Vă spun, iarăși au fost câteva voci și numai cele permanente, criticii de serviciu, care nu aduc nimic constructiv în loc. Am schimbat principiul evaluării punctuale doar la finalul clasei a opta, cu principiul european al evaluării continue, care trebuie să destreseze elevul. Am întâlnit mame care mi-au spus că au copii care la teze cu subiect unic din primul semestru a luat 3.50. S-a întâmplat exact ceea ce bănuiam noi. Mamele au primit un semnal de alarmă mai din timp despre starea școlară a copiilor. Subiectele nu mai sunt făcute de profesorii de la clasă și toți copiii aveau aceleași subiecte. E o radiografie clară a fiecărui copil, a fiecărei clase sau școli din România.
Acea mamă a primit un semnal de alarmă și știe ce are de făcut pentru a recupera deficiența copilului ei. Dar dacă lua 3.50 la testarea națională și era singurul examen? Dacă nu făceai bine, toată cariera educațională se ducea pe panta școlii de arte și meserii, despre care eu am o părere foarte proastă și consider că ar trebui să fie eliminată din școala românească. Trebuie schimbată această formă de educație, pentru că nu produce calitate, ci doar costă.
Practic, lumea a pus în discuție unele aspecte, dar nimeni nu a vorbit de fundament. Aceste teze dau șanse copiilor.
Adomniței îl regretă pe fostul șef al IȘJ Lucian Lungu
Inspectorul general Petru Carcalete este acuzat de unii lideri politici locali că politizează instituția și școala. Au ajuns și la dumneavoastră astfel de semnale? Sigur că da! Le-am văzut eu, cu ochii mei, și nu numai în această perioadă de examene de directori. Domnul Carcalete, cu funcția-i importantă în partidul domniei sale, a avut, îndrăznesc să spun, nu am să folosesc cuvântul nesimțire, ci o atitudine total nepotrivită.
Când ești angajat al sistemului, cu o funcție importantă și când vorbești despre ministrul care te reprezintă, despre ceea ce face el și despre vizitele lui, nu ai etic voie să te comporți în neconcordanță cu sistemul. Dacă nu-ți place ce face sistemul ești liber să pleci.
Evident că domnul Carcalete nu alege acest lucru. Eu nu am să mă feresc sub nici o formă să spun că sunt foarte trist din cauza atitudinii dumnealui. Putea măcar să mimeze o anumită obiectivitate în exercitarea funcției.
De fapt, MEdCT are două procese pe fond cu domnul Carcalete. Eu am încredere că ministerul va prezenta justiției suficiente dovezi care să arate cât de neperformant este ca manager, într-un caz, și cât de grav a greșit în celălalt caz, ca și angajat al MEdCT.
Domnul Carcalete are un mandat politic clar din partea partidului domniei sale și nu se dă în lături pentru a-l duce la îndeplinire.
„Mi-aș fi dorit ca domnul Lungu să rămână inspector general” Cum apreciați schimbarea repetată a conducerii IȘJ? A creat anumite perturbări la nivelul sistemului?
Nu a fost schimbare repetată. Nu vreau să dăm o tentă negativă. A fost o încercare extraordinar de puternică de a da avânt educației în județul Suceava. Eu, ca sucevean, sufăr. Nu este plăcut să vii la tine acasă și să ai situația de facto pe care o regăsim. Mie îmi displace profund. Eu mi-aș fi dorit să fie domnul Lucian Lungu în continuare, dar eu am încredere în justiție și ea va demonstra că ministerul nu a greșit când a ales ca domnul Lungu să conducă, interimar, învățământul județean. Am convingerea că dascălii suceveni, după ce nu se vor mai teme să vorbească liber, vor spune mult mai multe.
Este vorba și despre domnul Daniel Hrenciuc. Și dumnealui a revenit la IȘJ, acționând ministerul în instanță, după ce a fost demis.
Domnul Hrenciuc este totuși un om diferit de domnul Carcalete. La dumnealui sunt alte discuții și l-aș prefera de 1000 de ori pe domnul Hrenciuc în locul domnului Carcalete.
Facultate de medicină la Suceava
În legătură cu investițiile din județ, și banii alocați în ultima perioadă. Ce se va mai face, ce planuri mai aveți?
Acum câteva săptămâni s-au dat foarte mulți bani. Sunt peste 400 de milioane de lei noi. Sunt câteva lucruri care îmi încântă sufletul. Este vorba despre Aula Liceului „Ștefan cel Mare” pentru care s-au dat 300 de mii de lei, sala de sport a aceluiași liceu, pe care trebuie să o construim, iar pe cea veche să o reabilităm. Sala nouă costă aproximativ șapte milioane de lei noi. Am dat deja primele două milioane de lei pentru proiectare și începerea execuției. Cu siguranță, liceul va primi și restul de bani.
Nu e vorba doar despre „Ștefan cel Mare”. Este și Colegiul „Mihai Eminescu”, care are și o grădiniță în structura sa, una foarte bine amplasată, pe Mărășești, și foarte solicitată. Acolo sunt doar patru grupe, dar cererea e mult mai mare. Am aprobat 18 miliarde de lei vechi. Sunt două corpuri de clădire acolo. Unul vechi, care trebuie consolidat, și unul mai nou, și mai trebuie construit încă un corp. Am dat bani pentru construirea corpului vechi și reabilitarea celuilalt. Sunt foarte multe școli și grădinițe care au primit bani.
Investiții la Universitate Nu mai avem fabrici în Suceava care să creeze o viață economică. Sunt doar marile hypermarketuri care nu produc bani, ci consumă bani. Nu e o mare încântare.
Ce face Suceava în următorii ani? Singurul răspuns este cel legat de Universitatea Suceava. Astăzi, la Suceava, sunt 14 mii de studenți. Este condusă foarte bine de domnul Graur. Cele 30 de hectare primite pentru a dezvolta campusul 2 sunt din punctul meu de vedere soluția pentru municipiul Suceava. Imaginați-vă municipiul Suceava nu cu 14 mii de studenți, ci cu 30 de mii de studenți. Câtă viață tânără, câtă energie și câte investiții! Vin copii și din alte județe. Banii produși de părinții lor în alte județe se consumă în Suceava. Ne-am obișnuit cu gândul că doar Iași este oraș universitar și în umbra lui trăim.
Intenția Universității Suceava de a deschide o facultate de medicină aici mi se pare extraordinar de bună, eficientă și viabilă economic. În Moldova avem o singură universitate de medicină, aferentă la opt județe, iar în Ardeal, la 16 județe, avem trei universități de medicină și trei facultăți și o universitate privată la Arad. Este loc în Moldova și Suceava trebuie să intre în această piață. Toată lumea ar avea de câștigat. Așa cred eu că poate să câștige pe termen mediu și lung municipiul Suceava. Eu nu cred că Bazarul trebuie să fie vreodată visul acestui oraș de dezvoltare. El trebuie să fie legat de Universitatea Suceava, de investițiile high-tech care se fac la Suceava. Avem o facultate de automatizări foarte bună care se poate dezvolta. Putem dezvolta un al doilea pol de inginerie IT în Moldova, după Iași.
O facultate de medicină la Suceava este un plan pe termen scurt? S-au purtat discuții în legătură cu acest lucru?
Este un plan pe termen mediu. Pot să vă spun că planurile domnului rector mă atrag și îl voi sprijini ca ele să capete finalitate.
„Competența de bun pedagog este prea puțin relevantă când vorbești de postura de ministru” Cum s-a descurcat și cum se descurcă un inginer în fruntea Ministerului Educației?
Este o întrebare la care mie îmi este foarte ușor să răspund. Să știți că eu nu am venit din sistem, nu am ideile preconcepute pe care le are cineva din sistem. Eu am avantajul că, neavând experiență de dascăl, fiecare pas care a privit procesul de învățare-predare l-am făcut cu foarte multă atenție. Până acum nu au fost greșeli. Am întrebat de șapte ori, am verificat și am tăiat o dată, dar când am tăiat am fost ferm și nu am cedat presiunilor.
Eu nu mă întorc în sistemul de educație, nu mi-e teamă de vreo răzbunare a sistemului asupra mea și a trebuit ca sistemul să se muleze după stilul și energia pe care eu am avut-o. Nu vă imaginați că împreună cu secretarii de stat și directorii generali ne adunăm în birou și eu le predam.
Competența de bun pedagog este prea puțin relevantă când vorbești de postura de ministru. Ministrul face planuri pe termen lung și trebuie să le ducă la bun sfârșit.
Investiții spectaculoase în școli Care sunt realizările din ultimul an?
S-au schimbat foarte multe lucruri față de acum un an. Am livrat un pachet de legi, iar miniștrii profesori universitari Hîrdău, Miclea, Ecaterina Andronescu și Alexandru Athanasiu nu au făcut acest lucru. Ei au avut doar bune intenții pe care nu le-au dus niciodată la sfârșit. Salariile profesorilor au crescut mult. Investițiile în școli au fost spectaculoase. Bugetul de cheltuieli de capital în 2004 al Ministerului Educației era de 31 de milioane de euro, bani cu care se reparau și construiau școli, grădinițe și universități. În 2007, 1,28 miliarde euro sunt cheltuieli de capital, față de 31 de milioane de euro, și 6 miliarde de euro buget.
Am început programul de limba română în afara țării.
Toți banii MEdCT sunt prinși în capitole de cheltuieli și cu licitațiile pornite. La sfârșitul lunii aprilie avem licitația pentru informatizarea învățământului românesc. Mai cumpărăm 1000 de microbuze și până în toamnă ele trebuie livrate, și la sfârșitul acestui an nu mai trebuie să existe comună în România care să aibă nevoie de microbuz și să nu aibă. Lucrăm la un proiect cu marile companii de telefoane din România, care prevede alocarea unui laptop liceenilor din clasele a XI-a și a XII-a și profesorilor de liceu. Asta înseamnă aproximativ 500 de mii de beneficiari. E un program scump, încercăm să implicăm parteneri privați.
