Jurnal de weekend

Săptămâna trecută a fost pentru mine una încă mai agitată decât cele obișnuite, asta fiindcă pe lângă îndeletnicirile curente, joi am avut la „Ștefan” Balul bobocilor, ceea ce a făcut ca de miercuri până vineri să-mi ofer vreo 5 ore de somn. De unde și ideea bine fixată că după ce se va termina tot balamucul, o să-mi ofer un weekend pe mal de ce-o fi, opțiunea întâi fiind Prutul. Sigur că n-au ieșit lucrurile chiar cum am dorit, astfel încât nu am ajuns nici vineri, nici pe Prut, ci abia sâmbătă, dar pe Siret, la Rogojești. Prilej cu care am urmărit meciul Cetății, o echipă minunată, dar care nu mai are mult și retrogradează. Între începutul foarte bun, continuarea doar bună și starea actuală, de dezastru absolut, ceva pare să se fi întâmplat. Nu știu exact ce, dar în mod paradoxal, când în sfârșit avem un marcator de meserie, pe Guriță, echipa nu mai dă gol. Nici acasă, nici afară. Vreau să nu cred ceea ce îmi spunea un coleg de breaslă mai tânăr, anume că unii dintre jucători, probabil nemulțumiți de salariu, își suplimentează veniturile jucând la pariuri sportive. Unde pariază, ați ghicit!, pe propria înfrângere, lucru cum nu se poate mai ușor de realizat. Sâmbătă, am văzut o apatie și o lipsă de imaginație cum greu se pot descrie. Poate e doar o pasă proastă, nu știu ce să spun. În compensație, cumva, la handbal lucrurile stau complet diferit, ai noștri zdrobind, parcă fără urmă de efort, o echipă care altădată era spaima nu doar a țării, ci și a continentului. Dacă am ajuns la handbal, să salutăm victoriile, două la număr, ale Naționalei feminine împotriva Rusiei. Chiar dacă ele au venit în amicale, tot e ceva să le bați pe alea care te-au terorizat ani de-a rândul. Poate ăsta e semnalul relansării, chiar de a doua zi după încheierea Cupei Mondiale (o competiție, de fapt, tot amicală) în care fetele noastre au fost de-a dreptul jenante. Cu totul altfel stau lucrurile cu Steaua. Nu, nu aia. Ci tot de la handbal: m-am întors de pe Siret duminică seara, tocmai la timp pentru a vedea meciul absolut senzațional făcut de Șania și ceilalți contra rusălăilor. O victorie care m-a uns pe suflet și care mi-a scos din oase tot frigul adunat acolo, pe mal… că uitai să vă spun: am dormit în mașină, sâmbătă noaptea, iar duminică, la ora la care Hamilton câștiga cursa, eu scoteam știuca a treia. Din patru. Asta după ce s-au dezghețat firele de nailon care dimineață erau ca sârma.