Județul Suceava, îngropat în lapte și cașcaval

Crescătorii de animale și procesatorii de lapte din județul Suceava se confruntă cu efectele scăderii cu mai mult de jumătate a vânzărilor la produsele lactate și caută cu disperare soluții de evitare a falimentului. Ieri, în cadrul unei întâlniri între fermieri, procesatori și administrația județeană, organizată de președintele Consiliului Județean, Gheorghe Flutur, și de prefectul Sorin Popescu, reprezentanții celei mai importante verigi de pe piața agroalimentară au arătat că, în numai câteva luni, din decembrie până acum, deși prețul la produsele finite pe bază de lapte a căzut cu 50 la sută, procesatorii au în continuare sute de tone de marfă pe stoc și sunt în imposibilitatea de a achiziționa cantitatea mare de lapte de pe piață și, mai ales, la prețul de anul trecut.
Reprezentantul unei asociații a crescătorilor de bovine din județ a afirmat că, de la începutul acestui an, prețul la achiziția de lapte a scăzut lună de lună și a ajuns de la 1,6 lei la un leu și tendința este de a scădea în continuare.
„Am fermă de 50 de vaci, făcută pe SAPARD. Dacă vând laptele sub un leu intru în faliment. De 3 luni n-am văzut un ban la laptele vândut. Toți procesatorii sunt plini de cașcaval, se vinde un sfert față de anul trecut, piața e blocată, ce facem? Pentru cei cu 20-30 de vaci este foarte greu, toți au credite și banca vrea în fiecare lună rata și dobânda. Se vorbește aici de înființarea de noi ferme de vaci cu lapte. Ce să facă? Se vând cele existente, ce să mai facă altele noi?”, a spus fermierul.
Crescătorii de animale și procesatorii au vorbit despre modul în care sunt susținute firmele din industria alimentară în celelalte țări ale Uniunii Europene, despre politica agricolă coerentă din UE comparativ cu haosul din agricultura românească, unde de 20 de ani se fac numai experimente politice nereușite, care au ca efect îngroparea totală a satului românesc.
„Cum poate un român- crescător sau procesator, să lupte pe această piață sălbatecă? Zău dacă Moscova nu era mai blândă ca Bruxelles”, a afirmat un procesator, cu trimitere la condițiile dure pentru România negociate la aderarea noastră la UE.
Șefii Direcției Agricole habar nu au ce se întâmplă în agricultura din județ
De altfel, referitor la cine conduce destinele agriculturii românești, trebuie spus că singurii care au făcut doar figurație la această întâlnire, care s-a dorit de lucru, au fost reprezentanții Direcției Agricole, care nu au fost capabili să răspundă la nici o întrebare adresată de participanți, nici măcar care sunt capacitățile de producție și de procesare ale județului Suceava, deși întrunirea a fost anunțată de la începutul săptămânii. Răspunsul a venit de la o instituție care nu are neapărat atribuții în domeniu, Direcția Sanitar-Veterinară.
După ce șefii Direcției Agricole au ridicat din umeri cu nonșalanță, șeful DSV, dr. veterinar Petrea Dulgheru, a spus că în Suceava sunt 91 de ferme de vaci cu lapte, 187.000 de bovine și 27 unități de procesare. De la începutul acestui an în județ s-au procesat 350.000 hectolitri de lapte, din care trei la sută a fost lapte de import și restul producție internă. Lunar, se taie 600-700 de bovine. Din cifre reiese că nu supraproducția e problema, ci prețul și scăderea cererii, pe fondul sărăcirii populației.
Atât producătorii, cât și procesatorii au atras atenția asupra politicii supermarketurilor, care impun taxe mari de vânzare și nu scad prețurile produselor la raft, deși din lanțul de producție cumpără marfa mult mai ieftin.
Piețele ambulante în marile orașe, prima soluție de vânzare a stocurilor
După mai bine de două ore de discuții, concluzia a fost că nu există nici o coordonare între cerere și ofertă, că fiecare verigă din lanțul crescător de animale- procesator- vânzător acționează independent și că este urgentă nevoie de elaborarea unor politici de susținere a dezvoltării regionale, cu acordarea unor facilități care să aibă și efect. Ca soluție imediată de ieșire din blocaj, Flutur a reluat ideea piețelor ambulante în marile orașe din țară, în care producătorii suceveni să poată să-și vândă marfa, să scape de stocuri și să poată relua producția, implicit achizițiile.
Pe termen lung, fără o colaborare, în cadrul unor asociații lărgite, a firmelor din industria alimentară, care să reprezinte un partener de dialog și presiune pentru guvern, asociații în cadrul cărora să se elaboreze strategii regionale bazate pe condițiile concrete din teren, toți vor ajunge în situația de a trage obloanele.
De altfel, până și Gheorghe Flutur a recunoscut că fermierii români sunt prea cuminți în comparație cu cei din Polonia, Ungaria sau Belgia și chiar a spus la întâlnirea de ieri că „dacă nu sunteți gălăcioși, vă meritați soarta”.