Director fondator al Institutului de Învățământ și Cercetare în Turism „I.P.I. Bucovina”, profesorul Ioan Ițco, este cunoscut în județul Suceava prin contribuțiile sale la dezvoltarea turismului bucovinean. Recent, Ioan Ițco a lansat Ghidul turistic al județului Suceava, o lucrare complexă realizată de Centrul de Cercetare în Turism “Bucovina” din Câmpulung Moldovenesc, al cărui tiraj trebuia să ajungă pe piață încă de anul trecut, dar situația epidemiologică din primăvară a complicat lucrurile. În cele peste 75 de pagini ale ghidului sunt prezentate cele mai importante obiective turistice din județul Suceava, muzee, biserici și mănăstiri, case memoriale, case de cultură, teatre, cinematografe, trasee montane, structuri de primire turistică și alte repere turistice din județ.
„Colecția de locuri frumoase” de vizitat în județul Suceava este structurată pe zone turistice din jurul celor mai importante localități din județ, Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Gura Humorului, Rădăuți, Siret și Vatra Dornei. Un capitol separat al ghidului este destinat descrierii principalelor biserici și mănăstire declarate monument istoric, iar la final sunt prezentate câteva din pensiunile și hotelurile din jurul principalelor obiective turistice.
Așa cum ne-a precizat Ioan Ițco, ghidul de buzunar „Ghid Turistic – Județul Suceava” oferă câteva argumente „spre a vă convinge să fiți oaspeții noștri statornici pe aceste meleaguri pline de legende, de reverie molcomă și de vis”.
Prof. Ioan Ițco ne-a spus: „Am refăcut Ghidul turistic al județului Suceava, l-am structurat pe zone turistice pentru că mulți oameni ajung în Bucovina și Bucovina nu înseamnă doar masă și cazare, fără să nu vizitezi nimic. Dacă un turist se află în Câmpulung, deschide ghidul și află ce poate vizita în toată zona. La fel pentru fiecare zonă turistică și pentru capitala județului. Bine ar fi ca înainte să pornească la drum un turist să se informeze ce poate vizita. Din păcate, o mare parte dintre ei caută mai întâi cabana unde poate înnopta și se poate distra, fără a se gândi la un traseu, la o zonă, fără să își aloce timpul necesar pentru fiecare vizită. Printr-o planificare a călătoriei într-o zonă turistică putem merge pe cunoașterea valorilor naturale, valorile culturale ale poporului nostru, dar și valorile naționalităților conlocuitoare. Trebuie să recunoaștem că Bucovina este o mică Europă și fiecare etnie a lăsat urme în această zonă”.
Primul Ghid turistic al Bucovinei Mari
Ioan Ițco a început să lucreze și la primul ghid turistic al Bucovinei Mari care include județul Suceava și Regiunea Cernăuți, pentru că o lungă perioadă de timp Cernăuțiul a fost „capitala intelectuală a tuturor românilor”.
„Ideea a pornit de la lipsa unor informații despre întreaga Bucovină. Mulți se întreabă, sau mă întreabă, ce tot caută profesorul Ițco la Cernăuți? Acolo este Ucraina, dar acel spațiu a fost administrat de voievozii noștri, acolo sunt tot români din România noastră și acolo este o parte din istoria noastră. Este păcat ca un turist care ajunge în județul Suceava să nu viziteze și regiunea Cernăuți, pentru că este o zonă turistică care are foarte multe de oferit.
Trebuie să cunoaștem Cernăuțiul și pentru că în trecut a jucat un rol important administrativ, politic, economic și cultural în istoria României. Trebuie să cunoaștem și Basarabia. Trebuie să vizităm și cetățile lui Ștefan cel Mare, Hotin, Soroca, Ismail, Cetatea Albă, și așa mai departe, pentru că ele fac parte din istorie și amintindu-l pe Nicolae Iorga, «Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții» și nu va avea un viitor strălucit”, a precizat prof. Ioan Ițco.
Pentru a cunoaște Bucovina, îți trebuie cel puțin o lună
Cu o vastă experiență în turism, începută în anii studenției ca ghid al Cetății de Scaun al Sucevei, apoi în vremurile de „dinainte”, ca fost director al complexelor turistice ale BTT (Biroul de Turism pentru Tineret) de la Câmpulung Moldovenesc și Suceava, iar de 20 de ani întocmește documentații pentru localitățile care vor să devină stațiuni turistice, profesorul Ioan Ițco susține că un turist ar avea nevoie de cel puțin șapte zile pentru a parcurge o zonă din Bucovina.
„Eu l-aș ține pe turist și o lună de zile aici, pentru că are multe lucruri de văzut. De exemplu pentru zona Câmpulung, zona Fălticeni sau zona Rădăuți îi trebuie cel puțin șapte zile. Pentru Suceava, chiar și 10 zile nu cred că ar fi de ajuns. Dar pentru asta, turistul trebuie să fie informat despre ceea ce poate vedea, să știe gospodăriile țărănești pe care le poate vizita și ce poate găsi în ele, să știe unde sunt atelierele meșterilor populari și ale meșteșugarilor locali, trebuie să cunoască structurile unde poate servi masa pentru că inclusiv gastronomia diferă mult de la o zonă la alta. Aici este o împletire de mâncăruri tradiționale moldovenești, polone, ucrainene, germane, huțule, lipovenești, bucovinene, dar dacă nu știi unde se află locațiile care oferă asemenea bunătăți, degeaba citești despre ele”, ne-a explicat profesorul Ioan Ițco.
Municipiul Fălticeni poate deveni stațiune turistică de interes cultural
Profesorul Ioan Ițco propune ca municipiul Fălticeni să fie recunoscut ca stațiune turistică de interes cultural pentru că Fălticeniul este unul dintre orașele importante ale României în ceea ce privește cultura și știința națională. Un mare număr de personalități marcante, scriitori, oameni de știință și artiști s-au format și au creat în Fălticeni, George Călinescu situând urbea de pe Șomuz între cele mai bogate tezaure spirituale ale poporului român, după București și Iași.
„Fălticeni este al treilea oraș din țară ca număr de scriitori autohtoni, după cele mai importante centre culturale București și Iași și la egalitate cu Botoșani. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeni se situează pe primul loc în România, pentru că acest oraș a dat României și lumii oameni de talie națională, cei mai mulți dintre ei fiind recunoscuți și pe plan mondial. În afară de oamenii de cultură și de știință deosebiți pe care i-a avut, Fălticeniul are și patru muzee, are și câteva zone turistice atractive cum ar fi Nada Florilor și Dumbrava Minunată, zone care nu sunt valorificate la adevăratul potențial turistic. Fălticeniul este singura localitate care are o Galerie a Oamenilor de Seamă amenajată ca muzeu distinct.
Trebuie pus accent pe partea culturală, sufletească, trebuie realizată o documentație pentru ca Fălticeniul să devină stațiune turistică cu caracter cultural”, a concluzionat prof. Ioan Ițco.
