Jubilee românești în anul 2019

Atunci când am deschis rubrica asta, numită ”Prin pădurea de cuvinte”, nu m-am gândit strict la pădure. Ci la date, la simboluri, semne, evenimente demne de cunoscut ori de reamintit. E trist să constat că, iată, jubileele anului 2019 trebuie să le preiau din presa fraților noștri de la Cernăuți. La noi, între actualele fruntarii, nimeni nu a scris despre aceasta. Dar, până atunci, hai să definim, după DEX, noțiunea de ”jubileu”:(lat. jubilaeus, d. ebr. ĭóbel, sunet de corn, prin care se anunța jubileul) 1. sărbătoare în vechime la evrei, o dată la 50 de ani, când se iertau datoriile și se da libertate sclavilor; 2. la catolici, al 25-lea an, când Papa dă credincioșilorindulgențăplenară; 3.(prin extensie): celebrarea unui numărrotund de ani de la un eveniment, de la înființarea unei instituții, etc. Pe scurt: jubileul e o sărbătorire a unei cifre rotunde. Altfel zis, nu poți face jubileu la 69 (de ani, sic!)…dar la 70, da. 1 februarie. Se împlinesc 125 de ani de la nașterea ilustrului pictor român postimpresionist Lucian Grigorescu (1894-1965) – a nu se confunda cu clasicul Nicolae Grigorescu! – considerat cel mai ”latin” dintre pictorii români. Criticii de artă îl apreciază ca pe „unul dintre cei mai interesanți, mai complecși și mai personali postimpresioniști în cadre mondiale”. Lucian Grigorescu a fost un pictor al naturii, precum și al naturii umane. Cel mai vestit portret al lui este „Arlechinul”. 17 martie. Se împlinesc 200 de ani de la nașterea și 160 de la moartea lui Alecu Russo (1819-1859), scriitor român, ideolog al generației din 1848, originar din Basarabia. După înfrângerea Revoluției din 1848 din Moldova, a poposit și la Cernăuți. Autor al poemului patriotic revoluționar „Cântarea României”, care a avut un larg ecou printre contemporani. Nicolae Iorga l-a apreciat astfel: „Dar ceea ce ar ajunge a face din Russo unul dintre numele mari ale literaturii noastre e tânguirea întitulată „Cântarea României”. E o scurtă ochire asupra trecutului țării, în toată vitejia și durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic împotriva ticăloșilor timpului de față și cu perspective limpezi deschise asupra viitorului…”. 28 martie. 110 ani de la nașterea lui Eugen Ionescu (1909-1994), scriitor de limba franceză, originar din România (Slatina), protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze. „Eugen Ionescu și-a construit, în teatrul contemporan, o glorie mondială. Oriunde există preocupare de artă dramatică, opera lui e celebrată fie de-a dreptul prin asocieri cu opera marilor clasici, fie indirect. Formula de artă pe care o practică îl asociază cu Brâncuși dintre conaționali, iar dintre străini cu Picasso” (Vladimir Streinul). 16 aprilie. Se împlinesc 140 de ani de la nașterea lui Gala Galaction (1879-1961), prozator, preot, traducătorul „Bibliei” în română din ebraică și greacă, academician. Cel mai mare merit al lui Gala Galaction rămâne traducerea Sfintei Scripturi în limba română. Traducerea s-a dovedit a fi o muncă titanică care a durat între anii 1928-1934, pe vremea când era profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău. 19 aprilie. 365 de ani de la moartea lui Matei Basarab (1580-1657), domn al Țării Românești. Epoca lui Matei Basarab a fost una de înflorire culturală, de închegare a unei școli artistice, fără de care „renașterea” brâncovenească nu ar fi fost posibilă. Matei Basarab a ctitorit 46 de biserici, la care se adaugă refacerea multor altora, atât în țară, cât și la Muntele Athos. Dacă Ștefan cel Mare a zidit 45 de biserici și mănăstiri, Matei Basarab a zidit 46, atestate documentar, fiind astfel cel mai de seamă ctitor bisericesc al neamului românesc. A fost ajutat de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev să înființeze prima tiparniță românească. 15 iunie. Se împlinesc 130 de ani de la moartea poetului național al românilor Mihai Eminescu (1850-1889). Opera de căpătâi a lui Mihai Eminescu, poemul „Luceafărul”, este considerat cel mai lung poem de dragoste din lume. A fost tradus în peste 60 de limbi, iar cea mai strălucită traducere în limba ucraineană a fost realizată la Cernăuți, în orașul debutului literar al „Luceafărului” (este vorba de regretatul poet și traducător Vitali Kolodii). 2 iulie. 515 ani de la moartea Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (1434-1504). Acest slăvit domnitor al Moldovei a purtat 36 de bătălii, din care a câștigat 34. Victoriile răsunătoare împotriva regilor Ungariei (Baia, 1467) și Poloniei (Codrii Cosminului, 1497) au condus la stabilirea unor noi raporturi cu aceste state. Prin zidirea atâtor locașuri sfinte, chipul domnului capătă o nouă trăsătură: aceea de ctitor luminat, care face din zidirile sale rugăciuni înălțate prin veacuri, către Dumnezeu. 12 noiembrie. 150 de ani de la moartea lui Gheorghe Asachi (1788- 1869), poet, prozator și dramaturg român. S-a născut la Herța. A studiat la Lviv, Viena, Roma. A fost unul dintre întemeietorii nuvelei istorice în literatura română. A fost îndrumător cultural în diverse domenii: teatru, școală, presă, activitatea tipografică. A organizat primele reprezentații teatrale în limba română și Conservatorul din Iași (1836), a fost unul din întemeietorii Academiei Mihăilene, a inițiat prima gazetă în limba română din Moldova, „Albina românească” (1829). 31 decembrie. 130 de ani de la moartea lui Ion Creangă (1837- 1889). Este considerat unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”. „În Ion Creangă vedem astăzi pe primul romancier al literaturii noastre, pe primul creator de epos, nu în timpul istorico-literar, ci într-o durată spirituală”, scria despre el Pompiliu Constantinescu.